Liviu Păiuş, apărătorul tradiţiilor someşene

Profesorul Liviu Păiuş este, cu siguranţă, unul dintre cei mai vrednici apărători ai tradiţiilor someşene, prin adunarea elementelor culturii populare în volume ce vor rămâne peste timp ca repere pentru istoria Văii Someşului. Tomul „Pagini someşene”, ajuns la volumul II, apărut la Editura Napoca Star, întregeşte prin studiile prezentate reperele etnografice ale Văii Someşului: „Folclorul unei vestite comune folclorice este un studiu de caz aplicat, pornind de la cartea vieţii părintelui Pamfiliu, editată de Florea Grapini.
Comuna Şanţ a fost, de-a lungul timpului, cercetată de echipe de specialişti, începând cu echipa regală şi aşezată la loc de cinste în rândul vetrelor care păstrează spiritualitatea românească. Despre această abordare folclorică vorbeşte şi Liviu Păiuş, care exemplifică cele spuse prin versuri de o frumuseţe de netăgăduit: „Când oi prinde a cânta/ Munţii s-or cutremura/ Râpile s-or surpa/ Frunza-mi crâng a suspina/ Codru-n lacrimi s-o îmbrăca”. Interesant eseul „Două destine” pornit de la romanul „Pădurea spânzuraţilor” a lui Liviu Rebreanu şi de la cartea profesorului Ion Lăpuşneanu – „Emil Rebreanu – eroul de la Ghimeş Făget”, Liviu Păiuş spunând răspicat că Emil Rebreanu (în roman Apostol Bologa) este un personaj real, cu toate că în carte se remarcă şi unele deosebiri faţă de realitate. Şi folcloristul prezintă fiecare detaliu, comparând biografia celor doi. Inedită este scena participării la execuţia lui Emil Rebreanu redată de unul dintre copii: „Apoi a venit ziua când Emil Rebreanu, colegul şi prietenul tău din şcoală, a fost spânzurat, tu fiind de faţă la execuţie. Îmi închipui ce ai putut simţi, atât pentru el, cât şi pentru viitorul tău atât de incert, având în vedere tot ce ai făcut/ simulat”, adresându-se tânărului locotenent Vasile Horga, prezent la acele momente tragice.
Nu putea lipsi, din cercetările folcloristului Liviu Păiuş, Astra şi viaţa culturală a acestei asociaţiuni în Ţara Năsăudului. Reamintim faptul că Astra Năsăud, prezidată de prof. Ioan Seni, a editat primul Dicţionar al culturii şi civilizaţiei din Ţara Năsăudului, un rol important avându-l profesorul Liviu Păiuş. Scriitorul rămâne fidel lui Florian Porcius, de a cărui operă s-a îngrijit de-a lungul timpului, prezentându-ni-l acum într-o ipostază mai aparte, alături de nepotul lui, Virgil Şotropa.
Darnic din fire, cu preocupări de a scoate la lumină pe toţi cei care au slujit pe altarul culturii populare, Liviu Păiuş ni-l prezinte pe Teodor Simion, corespondent principal al lui Simion Florea Marian, pentru lucrarea „Înmormântarea la români”, născut la 24 noiembrie 1869, elev al liceului din Năsăud, integrat în societatea Virtus Romana Rediviva.
Liviu Păiuş dedică un eseu şi folcloristului Ion Pop Reteganul, aplecându-se asupra stilului poveştilor despre care regretatul folclorist afirma „Este modul de a exprima cugetele proprii, sau împrumutate în scris, sau cu gura”. Şi pentru că Liviu Păiuş a preferat să rămână acasă, în Rodna, acolo unde a întemeiat şi un muzeu inedit al mineritului, nu putea lipsi din carte Rodna veche, acolo unde sunt indicii că solii lui Ştefan cel Mare sau a lui Petru Rareş ar fi poposit, dar şi neînfricatul Mihai Viteazul, Alexandru Odobescu, Nicolae Iorga, Ovid Densuşeanu, Tiberiu Moraru, Nicolae Jianu şi lista ar putea continua.
Recenziile făcute la unele cărţi cu importanţă pentru plaiurile năsăudene întregesc acest volum care se aşază celor peste zece cărţi de autor şi şapte ediţii îngrijite, apărute până acum sub semnătura lui Liviu Păiuş. Un folclorist harnic care adună date despre identitatea noastră pentru generaţiile următoare.

Comentarii

20/11/12 13:13
MARIN

il iubesc si stimez foarte mult pe dl profesor Paius

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5