La mulţi ani! – Albu Crăciun

    Atrasă de vârsta celor 104 ani ai bârgăuanului Albu Crăciun, am pornit aventura descoperirii lui cu bunăvoinţă consătenilor săi Vasile şi George Măjer.

Merită acest decan de vârstă, pentru că este un om dintre aceia, care se află tot mai rar printre noi pentru logevitatea să biblică, dar şi pentru că a trăit la Strâmba, într-un loc sfinşit şi apoi a devenit sfânt. Nu a fost  doar o curiozitate, cât mai ales un sentiment de admiraţie faţă de creaţia lui Dumnezeu şi respect faţă de trecut, faţă de înaintaşi.

Aude foarte slab, dar ridicându-se în şezut, mi-a răspuns hotărât că a împlinit 104 ani, în această lună, dar numai după ce s-a informat cine sunt.  Aceeaşi vârstă  a confirmat-o şi fiul său vitreg, Lazurca Ioan, care îlîngrijeşte,precum şi mai mulţi vecini.

S-a născut la 06 decembrie 1912, din părinţii Petru şi Mariuca la Bistriţa Bârgăului, jud. BN, în locul Dosul Strâmbii, în spaţiul geografic numit Poarta Bistricioarei, unde a locuit 50 de ani. Aceste toponime sunt încărcate de istorie, de sfinţenie, dar şi de măreţia peisajului. Eu cred că Dumnezeu i-a prelungit anii vieţii, ca prin el să amintească generaţiilor de astăzi şi celor de mâine, că Strâmbă a fost cândva vatră principală a comunei Bistriţa Bârgăului, unde se află biserica.

Preotul Urâtu a coborât-o cu 6 boi, în dangătul clopotelor, pentru a fi aşezată  în locul unde s-a ridicat biserica actuală.

A crescut într-o familie cu încă 5 fraţi, toţi decedaţi. Are mulţi nepoţi. Îşi aminteşte că a fost încorporat la specialităţi la tunuri aruncătoare…… în Batalionul 1 de Grănicieri „Regele Mihai” pe care l-a cunoscut când acesta avea 7 ani. Cât timp a locuit pe deal, a avut o gospodărie mare, era un bun agricultor, creştea animale.  Viaţa nu l-a scutit de suferinţe, şi-a pierdut un băiat înecat dar, fiind o fire optimistă, le-a depăşit.

Din tinereţe a îndrăgit muzica. Cântă la vioară, fiind invitat la nunţi şi alte evenimente ale satului. Era foarte apreciat, era cel mai mare muzicant din timpurile acelea, era de neîntrecut, zicea fiul său vitreg.

Acum locuieşte în Poderei, împreună cu fiul său vitreg. Am cunoscut pe unul din nepoţi, angajat în comerţ, o familie foarte respectată.

Omul, şi oricare loc de pe pământ, împreună cu tot ce compune Universul, vin dintr-un trecut îndepărtat, au fiecare istoria şi identitatea lor, sunt unice, dar toate poartă amprenta Divinităţii. Toate sunt lucrarea lui Dumnezeu. Sunt Raiul pregătit cu grijă şi nemărginită Sa iubire, oferit omului în dar. Omul este corola, este gloria creaţiei Stăpânului lumii, făcut după chipul şi asemănarea Sa, micşorat cu puţin faţă de îngeri şi purtător al scânteii Divine, pe care l-a înfiat, făcându-l moştenitor. De aceea, îşi revărsă peste noi darurile Sale, mereu cu îmbelşugare şi iubire, iar nouă ne cere doar iubire unii faţă de alţii.

„La mulţi ani!” Albu Crăciun de ziua naşterii tale şi al Naşterii
Domnului!