Interviu. Preşedintele Radu Moldovan: Nicăieri în lume turiştii nu pot să vadă atâtea lucruri ca în Bistriţa-Năsăud

Alecu Marciuc şi Răzvan Emilescu, Radio România Internaţional


Rep.: - Domnule preşedintele al Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, cum aţi prezenta, în câteva cuvinte, judeţul pe care îl conduceţi?
 

Radu Moldovan: - E un judeţ din nordul Transilvaniei, un  judeţ cu un peisaj mirific, cu oameni foarte harnici, un judeţ de mărime medie, cu aproximativ 330.000 locuitori, 62 unităţi administrativ teritoriale, un municipiu reşedinţă de judeţ, trei oraşe şi 58 de comune. E un judeţ cu locuri mirifice, două parcuri naţionale – Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Călimani, cu cel mai ozonat loc din Europa, cu documentele de rigoare  – zona lacului Colibiţa, legendarul Castel Dracula şi zona în care a fost Bram Stocker înainte de a scrie romanul după care s-a ecranizat şi filmul în regia lui Francisc Ford Copola. Mergând mai departe, pe Valea Someşului, o să găsim Staţiunea Sângeorz Băi, cu ape minerale curative care tratează în mod natural foarte multe boli interne, de la stomac, fiere, splină şi alte afecţiuni ale stomacului. Urcând ,ajungem în zona Rodnei, în Parcul Naţional Munţii Rodnei. De asemenea, Năsăudul, istoricul oraş din zona grănicerească. Este oraşul care a dat cei mai mulţi academicieni, un oraş de aproximativ 10.000 locuitori, are peste 18 academicieni. Nu cred că multe oraşe se pot mândri cu un astfel de lucru. De asemenea, avem şi zona dezvoltată, după Revoluţie, cu Băile Figa la Beclean, o staţiune care atrage peste 100.000 de turişti în fiecare an, într-un orăşel cu 10.000 de locuitori. Nu mai vorbim de Valea Bârgăului care este renumită din punct de vedere industrial. În momentul de faţă, Bistriţa este una dintre zonele de succes. Odată cu schimbarea regimului, cu reorientarea economiei noastre din exporturi spre Europa de Est, cu exporturi spre Europa de Vest şi peste Ocean. V-aş da un exemplu, fosta Fabrică de baterii, actualul Rombat este cel mai mare producător de baterii din Sud-Estul Europei, care furnizează integral acumulatorii nu numai pentru Dacia, dar şi pentru Renault şi multe alte companii. Avem, de asemenea, o investiţie germană extrem de importantă, Fabrica Leoni, care are peste 7.000 angajaţi astăzi, cu dezvoltare în continuare, care produce cablaje auto pentru toate tipurile de maşini, de la Mercedes, Kraysler, BMW, Bentley. RAAL-ul este singura fabrică de radiatoare din aluminiu din România care este printre primii jucători pe această piaţă din Europa. Avem cei mai importanţi producători de cabluri, pe lângă Leoni, Electroplast, RCB şi Iproeb-ul. De asemenea, cei mai importanţi producători de mase plastice din România; o industrie textilă extrem de dezvoltată. E un judeţ care are şi foarte multe atractivităţi turistice. Dacă am vorbi de minunăţiile de mănăstiri din judeţ, începând cu cea de la Piatra Fântânele, continuând cu Strâmba, mergând la Nuşeni, la Cormaia, la Ilva Mare, la Dobric, sunt nişte bijuterii arhitecturale extraordinare de încărcătură spirituală şi istorică.
Rep.: - Aş dori să ne accentuaţi şi alte laturi ale colaborărilor la nivel de judeţ cu parteneri de peste hotare, fie din Europa, fie din alte părţi. Aţi avut o deplasare mai îndepărtată, în Orient, unde aţi avut o serie de discuţii şi de contacte.


Radu Moldovan: - Da, avem relaţii de prietenie, relaţii de colaborare, înfrăţiri,  cu mai multe unităţi administrative din alte ţări. Aş începe cu vecinii noştri din Ungaria, judeţul Szabolcs-Szatmar Bereg, este un judeţ lângă graniţă, înfrăţit cu noi cu care dezvoltăm relaţii foarte bune, avem parteneriate foarte vechi cu alte trei judeţe din Germania – Kyffhauser, Kassel. De asemenea, urmează să semnăm şi protocolul de înfrăţire cu Consiliul din Rivoli – Italia. Suntem  în demersuri avansate cu o unitate administrativ-teritorială similară nouă din Polonia şi, cea mai mare realizare din acest punct de vedere de diplomaţie externă, de relaţii internaţionale, cred eu, este recenta finalizare a procedurii pe care am demarat-o la vizita ambasadorului Chinei din 2012 la Bistriţa. Ei sunt extrem de atenţi cu cine se înfrăţesc, canalizează foarte bine lucrurile. Procedurile  sunt greoaie, ajung până la aprobarea Guvernului Chinei.
Am avut onoarea, cu mai mulţi colegi de-ai mei şi o delegaţie a mediului de afaceri să fim prezenţi în Provincia Hunan, unde am semnat protocolul de înfrăţire, am fost primiţi foarte bine. Am văzut atât modul în care ei s-au dezvoltat din punct de vedere turistic şi modul în care arată economia Provinciei Hunan. V-aş da doar câteva date, comparative, ca să vedeţi ce înseamnă fratele nostru mai mare. Judeţul Bistriţa-Năsăud are aproximativ 330.000 locuitori, iar Provincia Hunan are 73 milioane de locuitori. Noi avem două extensii ale unor importante universităţi – „Babeş-Bolyai” şi Universitatea Tehnică din Cluj, plus alte două extensii ale unor universităţi private, „Vasile Goldiş” din Arad şi Universitatea Ecologică din Bucureşti, iar ei au peste 200 de universităţi. V-aş mai da un exemplu. Primele din cele mai importante 500 de companii din lume, 132 sunt în Provincia Hunan. Au foarte mulţi lideri mondiali în tot ceea ce fac acolo şi este incredibil modul în care China s-a dezvoltat.


Rep.: - Stimate domnule preşedinte, vă rugăm să ne prezentaţi, având în vedere că a fost acolo şi o delegaţie economică, nişte reprezentanţi a unor firme din Bistriţa-Năsăud şi dacă s-a ajuns la colaborări.
 

Radu Moldovan.: - A fost o delegaţie mixtă, o delegaţie formată din reprezentanţii judeţului pentru semnarea protocolului de înfrăţire şi am spus că nu ne ducem doar noi, pentru că pe lângă colaborările sociale, schimburi administrative în domeniul învăţământului, trebuie să luăm cu noi şi o delegaţie a oamenilor de afaceri care să întreprindă primele demersuri. Am adus la cunoştinţa Camerei de Comeţ şi Industrie această intenţie. Camera de Comerţ şi Industrie a desemnat reprezentanţii a patru companii care ne-au însoţit. Ei, pe lângă forumul economic care a avut loc în mod oficial, la care am participat şi noi, cei din administraţie, au avut şi întâlniri private pe domeniile lor de activitate cu mediul de afaceri similar din Republica Populară Chineză. Au fost încântaţi de ceea ce au văzut, de modul cum s-au derulat discuţiile, domnul director Grigore Vlad, directorul Institutului de Cercetări, a şi lăsat Departamentului de Cercetare a Provinciei Hunan o invitaţie pentru un seminar internaţional, pe care Institutul de Cercetări îl organizează, cred că, la finalul lunii mai, împreună cu Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj şi s-a şi lansat o invitaţie oficială ca reprezentanţi din domeniul cercetării din Provincia Hunan să fie prezenţi la acest seminar. Noi am invitat un ansamblu de dansuri tradiţionale de la ei să participe la Festivalul Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei”. De asemenea, maestrul Marcel Lupşe organizează o Tabără internaţională de arte plastice. E la a doua ediţie, unde am invitat în mod oficial doi artişti plastici să participe, în luna august, la această tabără organizată de maestrul Lupşe cu sprijinul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Ei inaugurează în Provincia Hunan, în curând, mi-a spus guvernatorul, o sală nouă de concerte, iar Orchestra Transilvană, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Cultură şi a managerului Gavril Ţărmure, care are un turneu de zece spectacole în China în luna decembrie, cred că va fi prezentă cu un concert în această sală nouă de spectacole în Hunan. Vreau să vă spun că, a doua zi după ce şi-au terminat întâlnirile, erau încântaţi de ceea ce au văzut şi de oportunităţile care se deschid. Domnul Gavril Mureşan, directorul general de la Electroplast, este şi preşedintele UGIR 1903, Filiala judeţului Bistriţa-Năsăud şi prim-vicepreşedinte la nivel naţional, şi el a spus că sigur ceea ce a văzut acolo, oportunităţile de parteneriat de afaceri vor fi făcute cunoscute şi la nivel naţional la această importantă asociaţie a industriaşilor.  
Rep.: - Un mesaj...


Radu Moldovan: - Vreau să le spun şi fraţilor noştri care pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp au părăsit frumoasa noastră ţară, că-i aşteptăm cu foarte mare drag, cu toată deschiderea,  să vadă nişte locuri binecuvântate de Dumnezeu, nişte plaiuri mirifice, cu gazde ospitaliere. Vreau să le spun românilor, cât şi prietenilor lor din ţările în care locuiesc că nicăieri în lume nu pot să vadă ceea ce pot să vadă în judeţul Bistriţa-Năsăud şi nicăieri în lume nu o să fie primiţi la modul în care vor fi primiţi în judeţul Bistriţa-Năsăud.
 

Rep.: - Îi aşteptăm şi noi cu drag.
 

Comentarii

06/07/16 13:40
silvia curala

e adevarat ,toti cie de afara iubim Romania si locurile natale in special dar mai sunt multe de facut pentru a atrage turistii,in specias drumurile si zonele de odihna,ar fi multe de invatat de afara daca domnii parlamentari s-ar gandi putin si la tara nu numai la interesele personale.Ma bucur sa vad ca in Bistrita lucrurile merg spre bine si ma face sa cred ca mai exista o speranta daca avem oameni seriosi acolo unde trebuie

07/07/16 10:11
Vizitator

In primul rand, Raducu face o regretabila afirmatie falsa, atunci cand vorbeste despre legendarul Castel Dracula şi zona în care a fost Bram Stoker înainte de a scrie romanul. Este clar că Stoker nu a fost niciodată în România. El face confuzii grave în carte chiar de la început, când spune ceva de genul că “imediat după Varna intri în Transilvania...”.
„Dracula", romanul gotic scris şi publicat în 1897 de scriitorul irlandez Bram Stoker, se pare că a fost inspirat de cronicile medievale săseşti, adevărate bestselleruri ale vremii lor, care-l prezentau pe Vlad Ţepeş drept un personaj sângeros, de o cruzime ieşită din comun.
In al doilea rand, si la capitolul turism lucrurile lasa mult de dorit, fata de modul cum sunt prezentate in interviu. Si nu doar in privinta drumurilor. Bunaoara, În Colibița, loc în care în fiecare weekend ajung mii de turiști, sunt doar trei restaurante care pot să ofere mâncare doar pentru câteva sute de oameni. Pe lângă cele trei restaurante , mai sunt și aproximativ 400 de pensiuni care oferă cazare turiștilor, dintre care 35 sunt construite prin fonduri europene. Deși multe dintre aceste pensiuni au în contract statut de agropensiuni, adică trebuie să asigure și o parte din alimentație oamenilor care se cazează acolo, foarte puține îndeplinesc și această condiție. Pe scurt, oamenii vin, plătesc, dar se întâmplă să nu aibă ce să mănânce, restaurantele fiind pline ochi. Resursele umane fiind puține, unii patroni neavând bucătari, se așteaptă ore în șir până când mâncarea este pusă pe masă. La acestea se mai adauga si lipsa totala a promovarii turistice. Practic, turiștii care merg la Colibița nu știu ce pot să facă, ce activități pot să desfășoare odată ajunși acolo. Aceasta este consecinta lipsei de implicare a autoritatilor locale si judetene. Pe de alta parte, in Colibita multi au ingradit si ce nu-i a lor. Au mers cu gardul pana la oglinda apei luand pana si zona de protectie din jurul laculu. Ca sa nu mai vorbim de construirea haotica. Totusi Colibita anilor ’60 se remarca si prin arhitectura cabanelor asemanatoare celor din Tirolul Austriac. Ar trebui incurajata (nu fortata) revenirea la acel gen de arhitectura cel putin la ceea ce se construieste in continuare. De asemenea ar trebui sa repuna lucrurile in legalitate si in privinta deversarii dejectilor direct in lac. Altfel lacul Colibita risca sa ajunga o imensa latrina. Ba mai mult trebuie mers mai departe si refacute acele cabane in stil tirolez care gazduiau altadata tabere scolare de neuitat. Pana atunci insa, poate fi trecut imediat la actiune pentru refacerea zonei de protectie din jurul lacului, care nu presupune cheltuieli din partea CJ, decat o doza de fermitate in aplicarea legii. Odata recuperata zona de protectie de la cei care au ocupat-o abuziv, se va putea trece la amenajarea unor locuri de plaja si de promenada pe faleza lacului. De mai multi ani CJ negociază achiziția unui teren în zona lacului, pentru amenajarea de campinguri însă pana acum nu se stie nimic concret. CJ impreuna cu Primăria Bistrița Bârgăului face demersuri pentru declararea Colibiței - stațiune de interes local. Pana atunci insa, Colibita risca sa devina o "statiune de interes personal".

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5