Intelectuali de pe Valea Rodnei în vizorul Securității

Sistemul de învăţământ trebuia să îndeplinească o funcţie de îndoctrinare, să-i pregătească pe copii şi tineri după tiparele „omului nou” şi să elimine spiritul critic şi spontaneitatea elevilor. În paralel cu campania demagogică de lichidare a analfabetismului se opera o sinistră discriminare pe criterii de clasă, iar cei admişi în şcoli erau supuşi unui perfid sistem de dresaj ideologic[1].

Vom încerca să surprindem câteva elemente şi gradul în care şcoala românească a fost afectată de impunerea ideologiei totalitare, în speţă intelectuali din Sângeorz-Băi şi din împrejurimi, mai ales în primul deceniu comunist.

La data de 30 iulie 1945 Comisiunea Centrală de Informaţiuni pentru Purificarea Aparatului de Stat Bucureşti trimite în teritoriu circulara nr. 3251 privitor la purificarea corpului didactic. Conformându-se acestei circulare, Comitetul de plasă Rodna trimite organelor superioare la data de 17 august 1945 un raport în care erau prezentate următoarele date despre unele cadre didactice din zonă:

„BLAGA IOAN[2], învăţător din comuna Rodna, director al Şcoalei primare de stat, în trecut nu a făcut nici o politică, însă la reîntoarcerea lui la Rodna, de lângă Sibiu, unde a fost refugiat, duce o politică de şovinism înverşunat contra ungurilor pe care îi atacă şi în convorbiri publice, de exemplu, în ziua de 9 mai 1945, când a spus în public că acum s-a terminat cu ungurii pentru că s-a terminat războiul. Cu un cuvânt, aţâţă ură în contra populaţiei conlocuitoare. Astăzi duce o politică manistă, fiind mereu în cercuri care, prin atitudinea lor reacţionară, luptă ilegal în contra guvernului. Chiar şi la şcoală îşi manifestă ura contra copiilor de unguri, încât ei de frică nu s-au mai dus la cursuri. Avem dovezi că s-a pronunţat jignitor şi faţă de Armata Roşie spunând că l-a jefuit şi pe el. Până la venirea lui, în martie 1945, şcoala a fost condusă de învăţătorul Puiu Ioan care a fost numit pe baza deciziei Inspectoratului şcolar. Cu toate că avea numire în alt loc, el a venit atunci încă ilegal fără aprobarea Inspectoratului.

JUCAN LEONTINA, învăţătoare, născută Jann (?), după declaraţia notarului Ciortea Anton din Ilva-Mare, în trecut bărbatul ei a avut o activitate legionară. Despre ea n-avem nici o dată. Însă de la 23 august, împreună cu bărbatul ei, duce o politică manistă, propagă ura contra ungurilor şi evreilor.

OCTAVIAN SCRIDON[3], mare simpatizant al Partidului Naţional Ţărănesc, lucrează şi acum pe linia naţional-ţărănistă veche, ilegal.

ŞOROBETEA AUREL, director, care se pretinde democrat, dar mare simpatizant a lui Maniu. În ce priveşte gestiunea financiară, pe 1944-1945, la controlul inopinat, ar descoperi lucruri foarte grave în administrarea liceului. Conducerea liceului din punct de vedere educativ şi social nu există, din contră, directorul Şorobetea Aurel care conlucrează cu studenţii profesori, menţine educaţia veche din timpul vechi”[4].

Într-un alt raport al secretarului Comitetului Judeţean P.C.R. Năsăud către Comitetul Regional Cluj al P.C.R. se menţiona cum se manifestă reacţiunea în judeţ:

„Peste tot în judeţ elemente izolate, reacţionare, duc o politică de şoapte contra democraţiei. Iar în Rodna este protopopul Lazăr Sângeorzan care, din informațiile de la organele locale de acolo, aproape în fiecare duminică, în mod sistematic, în predicile ţinute în biserică atacă guvernul şi partidele democratice cu cuvinte nedemne pentru orice cetăţean cinstit”[5]. În ziua de 25 noiembrie 1945, în predica ţinută în biserică, printre altele a spus: „Suntem conduşi de oameni fără morală şi cultură, care stau în fruntea statului român”, iată cu astfel de cuvinte iese înaintea populaţiei propagând în biserică politica reacţionarilor[6].

Aceste date nu sunt singulare, ele sunt cu mult mai multe, dar trebuie să facem efortul de a înlătura „colbul” de pe documentele existente în arhive. Numai așa vom scoate la iveală mârșăviile făcute de acel regim de tristă amintire.




[1] Raport Final – Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Editori Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007, p.289.

[2] A locuit în Sângeorz-Băi până la trecerea la cele veşnice. Casa în care a locuit se află vizavi de Staţia CFR Sângeorz-Băi .

[3] A fost mulţi ani profesor de Limbă şi literatură română la Liceul „Solomon Haliţă”, chiar de la înfiinţarea lui, de unde s-a şi pensionat, după care s-a mutat în Cluj-Napoca.

[4] Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, Fond Comitetul Judeţean P.C.R. Năsăud (1945-1950), Document nr. 63/17. VIII. 1945.

[5] Ibidem, Documentul nr. 1218/27 noiembrie 1945.

[6] Ibidem.

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5