Încununarea unei pasiuni

,,Cântă dorul tainic, din doinele ciobanilor

Şi dansează în ritmul jocului de odinioară”

( Petru Ulian)

Ne cunoaştem de ani buni. Suntem prieteni. Eu apreciez în persoana lui George Harosa, directorul Casei de Cultură ,,Radu Săplăcan” din Beclean, pe specialistul în folclor, pe priceputul mânuitor al acordeonului sau al viorii, pe reparatorul de instrumente muzicale.

De aceste calităţi ale prietenului George aveam să mă conving cu diverse prilejuri. L-am apreciat pe specialistul în folclor, George Harosa, fiind alături de el în juriul unui festival judeţean de folclor, desfăşurat la Şcoala Generală ,,Liviu Rebreanu” din Beclean. M-a uimit atât profesionalismul lui, cât şi seriozitatea aprecierilor sale. Acordeonul sau vioara lui au acompaniat de atâtea ori, fie pe soliştii de cântec popular dornici de afirmare, de la casa de cultură a oraşului, de la şcolile din Beclean, fie pe dansatorii entuziasmaţi de a-şi demonstra priceperea mişcărilor ritmice.

Pe meşterul de viori l-am rugat să-mi repare vioara soţiei, ca ea să –şi poată încânta elevii săi cu sonurile acestui instrument.

Pe omul cult, mânuitor de ziceri potrivite, aveam să-l cunosc mai mbine la şedinţele Clubului ,,Saeculum”, din perioada când şedinţele lui se ţineau în sala mare a primăriei. Acum când clubul a devenit o amintire, fiindcă şeful lui Aurel Podaru mai bate mătănii pentru iertarea păcatelor sale, mi-e dor de atmosfera lui.

Toate calităţile semnalate mai sus, ale prietenului nostru George Harosa au căpătat recunoaştere la scenă deschisă, prin prezentarea activităţii Ansamblului folcloric ,,Someşul” al Casei de Cultură ,,Radu Săplăcan” din Beclean, condus de George Harosa, în lucrarea doctorului Petru Ulian, ,,Hora la Prislop- tradiţie şi continuitate 1968-2008” ( Editura ,,Grinta”, Cluj-Napoca, 2008). Volumul surprinde activitatea ansamblurilor folclorice din judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava, participante la Festivalul ,,Hora la Prislop”, aflat la a patruzecea ediţie.

,,Hora la Prislop” este ,, o reluare a sărbătorilor montane Nedeia munţilor, o tradiţie seculară” care constă în ,, schimburi materiale, precum şi în circulaţia valorilor spirituale... desfăşurarea obiceiurilor tradiţionale de cântec şi joc”, după cum afirmă Petru Ulian.

,,Hora la Prislop”, întreruptă în 1738, a fost reluată în 1968, ,,şi este o grandioasă manifestare artistică interjudeţeană, pe vârful muntelui Prislop”( Petru Ulian).

Ansamblului ,,Someşul” îi sunt destinate şapte pagini în acest album. După o scurtă prezentare a ansamblului sunt expuse imagini cu membrii acestuia, imagini din spectacolele lor. Coregrafia ansamblului este asigurată de Iochim Lari, iar ,,maşinistul” bun la toate, sunetistul, este Lucian Goia.

George Harosa şi ansamblul său se află la un ceas de rodnic bilanţ. Privirea aruncată retrospectiv în activitatea de 30 de ani a acestui ansamblu, realizările lui, îl îndreptăţesc pe George Harosa să privească încrezător spre viitorul acestei formaţii folclorice. El şi-a câştigat un nume şi oraşul Beclean trebuie să-i asigure şansa continuării existenţei sale, mai ales că primarul localităţii Nicolae Moldovan spunea cu prilejul lansării acestui album, că ar trebui elaborată o strategie de cultivare a folclorului, de conservare a moştenirii etnografice, la nivel de oraş. Ideea m-a încântat.

George Harosa poate avea siguranţa că ansamblul lui , prin valorile pe care le-a promovat, prin seriozitatea şi dăruirea lui, îşi va asigura continuitatea şi afirmarea. Un reper sigur, ca să dau doar un exemplu, este fiica lui, profesoara Mariana Harosa, cunoscută solistă de muzică populară.