Din memoriile unui fost “gostatist”

Gostatistele sau amazoanele din fostele IAS-uri

Nu au fost prea multe amazoane în sistemul Gostat din judeţul Bistriţa-Năsăud, dar câte au fost au meritat şi merită şi în prezent admiraţia.

Au făcut faţă cu succes muncii de zi de zi, fie ca şefe de fermă, şefi de echipă sau funcţionari.

Eu personal am lucrat cot la cot cu aceste colege. Am participat la necazurile ivite în mod inerent (critici severe şi sancţiuni pentru nerealizarea ritmică a planului), cât şi la bucuria nunţilor lor, cu câte un gostatist, dar mai ales la bucuria unor botezuri.

Şi toate amazoanele au supravieţuit, iar azi în majoritatea lor sunt bunicuţe, cu părul alb şi cu licăriri de fericire în ochi.

Încerc, dar nu pot să urmăresc derularea exactă, calendaristică a apariţiei acestor doamne în sistem, aşa că voi depăna amintirile mele din anii 1957-1990.

IAS Dumitra 1964, într-o zi de vară am încadrat-o (fiind director) pe d-na Harşian Luminiţa, apoi în 1976 a venit d-na Crişan Iuliana, iar în 1987 d-na Dumitru Valerica.

Toate trei şi-au adus aportul la dezvoltarea fie a viticulturii unităţii, fie a zootehniei. Cu trecerea anilor au câştigat experienţă, iar azi mai activează în fruntea fermei pomicole “Dealul Târgului” şi a fermei Breth.

În anul 1975, la ferma mixtă din Şieu, IAS Jelna a fost încadrată ca şefă de fermă d-na Partene Maria. Doamna cu simţul datoriei şi foarte amărâtă din când în când pentru criticile primite la teleconferinţele matinale (ora 6) în cazul scăderilor producţiei de lapte.

Parcă o văd, cu părul negru ca tăciunele (aşa sunt rodnencele) împletit în două codiţe groase şi cu lacrimi în ochi (fiind şi gravidă), când îmi destăinuia că voia să plece. Dar, totuşi, n-a plecat, iar din 1985 a devenit şefă de fermă, la cea mai frumoasă fermă viticolă tânără din judeţ, de lângă şoseaua care ducea din Teaca spre Reghin.

Azi via nu mai este, dar d-na Partene, ca bunică şi cu părul argintiu, îşi îngrijeşte nepoţii la Teaca.

IAS Teaca, unitatea Trustului IAS a deţinut ponderea cea mai mare a “gostatistelor”.

Începând cu veteranele, doamnele Marele Ileana,Felecan Aurora, şefe de ferme, urmând cu “trufandalele” Viorica Bugnar, Ivan Angela, Onigaş Voichiţa şi Maria Orban, au rezistat până în ultima clipă, făcând faţă cu brio acţiunii de lichidare a unităţii de către lichidatori.

IAS Teaca, mare exportator de fructe, mare producător de vinuri căutate tot pentru export din soiurile de Muscat Ottonel şi fetească Regală, cât şi cu o pondere mare de zootehnie la fermele Teaca şi Milaş, azi nu mai există, dar amazoanele sunt şi azi active – cu diferite funcţii în comunitatea comunei Teaca (la spital, la fabrica de lapte).

În general, colegele IAS-iste îşi urmau soţii, angajându-se în diferite funcţii disponibile în cadrul anumitor unităţi.

Aşa s-a întâmplat şi la IAS Lechinţa, unde d-na Goga îşi urma soţul, Costică Goga, sau d-na Hangan – inginer zootehnistă, măritată cu Hangan Macedon, zootehnist, fostul director la IAS Jelna sau d-na Simon, prima chinezoaică în judeţ, soţia lui Simon Iosif, amândoi fiind absolvenţi în Rusia.

La IAS Jelna, ferma Domneşti în 1975 s-a încadrat ca şef de fermă d-na Mohan Luci, soţia d-lui Mohan Emil, actualmente trăiesc în Baia Mare. Soţii Mohan au gospodărit cu rezultate bune ferma mixtă din Domneşti, introducând în cultura furajeră, pentru prima dată în judeţ, rapiţa de toamnă, cât şi în special gulia furajeră.Experimentul s-a desfăşurat pe o suprafaţă de 10 hectare în parcelă Mânzăria Mare, având condiţii de irigare şi obţinând peste 100 tone/ha.

La IAS Jelna, în anul 1986 a fost încadrată d-na Borgovan Maria, prin transfer de la IAS Lechinţa, ca şefă de fermă la “Pomicola Şes”. În anul 1998, tot prin transfer s-a încadrat ca şefă de fermă la Ferma pomicolă “Miro” din Orhei, înfiinţând din fondul SAPARD prima livadă superintensivă, irigată prin picătură, din judeţ, obţinând rezultate remarcabile de producţie. În anul II de producţie s-au obţinut peste 15 tone de mere la hectar.

Prin organizarea periodică a unor schimburi de experienţă între diferite IAS-uri în domeniul pomiculturii, în 1985, am participat cu şefii de fermă pomicoli la Sein, jud. Maramureş. La întoarcere, seara, la lumina obscură a autocarului, trupa cântă cântece de voie bună, printre care se repetă întruna cântecul “Ana dragă, Ana dragă/ Te iubeşte o lume întreagă”.

Acest cântec a fost dedicat colegei Vaida Ana, şefa de fermă de la Mihăieşti şi care, pentru producţia de fructe, a fost răsplătită cu diplomă şi premiu de către ing. Borza de la departamentul IAS din Bucureşti.

D-na Ana Vaida – avea sub administraţie atunci peste 300 hectare de livadă, urmând reorganizarea fermei, prin înfiinţarea Fermei II pomicolă Mihăieşti, unde a urmat la conducere dl. Kolozsvari Attila şi d-na Ildiko Kolozsvari, ca şi economistă.

La IAS Bistriţa, prima unitate agricolă de stat, înfiinţată în 1954, sub denumirea de “Gostat Miciurin”, amazoanele care s-au perindat sub diferite funcţii au fost d-na Onofrei Aurelia (decedată), şefă de fermă viticolă “La Soare” pe drumul de centură (înfiinţată în 1965).

D-na Gavrea Maria, şefă de fermă la Livezile, fermă vegetală cu plante furajere pentru colosul zootehniei Livezile.

Doamnele economiste Căilean Maria şi Göler Ana, doamne care după un lung stagiu la IAS după revoluţie au ocupat şi ocupă posturi de conducere în unităţi ca Raiffeisen şi CEC.

Doamna medic veterinar Cotoc Aurora, responsabilă cu reproducţia taurinelor, actualmente avocat (o profesie mai feminină) şi, nu în ultimul rând, Speranţa Unciu, inginer zootehnist.

Mulţumită domnişoarei Speranţa, începând din 1986, fermele zootehnice ale Trustului IAS au beneficiat de repartizări însemnate de furaje concentrate, borhoturi, melasă şi altele, aceasta prin deplasările repetate ale ei la departamentul IAS-uri la Ministerul Planificării. Azi, Speranţa Unciu este inspector şcolar.

Ştiu că prezentarea succintă a listei gostatistelor nu este completă şi îmi cer scuze pentru persoanele omise.

Dedic cele de mai sus, cu ocazia zilei de 8 Martie 2009 – gostatistelor sau amazoanelor din IAS, de altădată cu urări de bine şi sănătate şi să vă bucuraţi de nepoţi şi de ani fericiţi în linişte alături de familie, de soţi.

ing. Halasz Edmund

Comentarii

19/11/13 10:34
CAMPAN ALEXANDRU

in vederea pensionarii am nevoie de o adeverinta de grupa pentru perioada 08.10.1979-31.12.1980 cand am lucrat la I A S Dumitra ,ferma ovine Tarpiu ca medic veterinar.
Rog frumos pe cei care detin date sa-mi trimita un mesaj . Multumesc

14/03/18 19:10
Mihaela

Vã rog sã imi daţi o adresã pentru biroul de arhive a Ia IAS jelna . Mã intereseazã pentru grupã. Vã mulţumesc

15/03/18 08:41
menut

In acest material sunt adresele societatilor desfiintate, pentru adeverinte de vechime la dosarul de pensie.
http://www.rasunetul.ro/ai-nevoie-de-o-adeverinta-de-vechime-vezi-unde-s...

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5