Cărţile prietenilor mei

GABRIELA SERMEŞAN: „Elemente de cultură tradiţională în comuna Salva”

(Ed. Clubul Saeculum, Beclean, 2009)

Prin grija scriitorului-editor Aurel Podaru, am intrat în posesia unei cărţi de xcepţie, a cărei autoare este profesoara de limba şi literatura română Gabriela Sermeşan de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Năsăud. Intitulată „Elemente de cultură tradiţională în comuna Salva”, cartea a apărut recent, într-o ţinută grafică de invidiat, la Editura Clubul Saeculum Beclean (consilier editorial - Andrei Moldovan, tehnoredactor - Dinu Virgil, grafician copertă - Cristian Cheşuţ).

O spun, fără falsă modestie, sunt mândru că autoarea acestei cărţi este profesoară de limba şi literatura română la cea mai prestigioasă instituţie de învăţământ din Năsăud, acolo de unde şi-au luat zborul, ca să zic aşa, şi copiii mei: Claudia, absolventă a liceului pedagogic, astăzi avocat în Baroul Bucureşti, şi Claudiu, doctor inginer în fizică, cercetător la un renumit institut de profil din Elveţia, doi copii care, cred eu, au făcut şi ei cinste acestei şcoli.

Dar să revenim la cartea despre care discutăm şi să spunem că ea are la bază - aşa cum afirmă şi autoarea în Notă asupra ediţiei - lucrarea de disertaţie pentru masterat- etnologie CUNUNA GRÂULUI (îndrumător prof. dr. Vasile Filip) şi lucrarea metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I, intitulată OBICEIURI DE ÎNMORMÂNTARE ŞI FOLCLORUL LOR (coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Virgiliu Florea). E vorba de două obiceiuri tradiţionale, culese de Gabriela Sermeşan, din comuna Salva, a căror prezentare este precedată de câteva date generale despre această localitate: aşezare geografică, climă, scurt istoric, aspecte de cultură materială şi spirituală, gospodăria tradiţională etc. Volumul este întregit de un Glosar, completat cu Lista informatorilor, Anexe şi Bibliografie selectivă.

Primul studiu, CUNUNA GRÂULUI, are următoarele capitole: „Grâul în cultura populară”, „Claca – manifestare de coeziune socială”, „Cununa, sărbătoarea secerişului”, „Cântecele cununii. Structură, teme, motive”, „Descântece”, iar cel de-al doilea: OBICEIURI LA ÎNMORMÂNTARE ŞI FOLCLORUL LOR, cuprinde următoarea structură: „Moartea ca fenomen existenţial”, „«Lumea ailaltă» - concepţii sacre şi laice” şi „Rituri funerare”, acesta din urmă cuprinzând subcapitolele: „Conceptul de «rit» şi locul lui în ceremonialul înmormântării”, Riturile de trecere” şi „Repertoriul funebru”. Următorul capitol este „Ritualul înmormântării”, cu subcapitolele: „Etapele ceremonialului funebru”, „Pregătirile pentru moarte”, „Moartea ca ritual”, „Pregătirile pentru înmormântare”, „Ziua înmormântării” şi „Doliul postfunerar”. Studiul se încheie cu „Nunta mortului”, capitol dedicat celor care mor prea devreme, tinerilor „nelumiţi”, adică necăsătoriţi, aceştia fiind îmbrăcaţi şi gătiţi pentru înmormântare ca mire/mireasă.

Glosarul cuprinde îndeosebi termenii specifici zonei la care se referă această lucrare, precum şi unele ardelenisme mai puţin cunoscute. Pe lista informatorilor, 10 la număr, se află, printre alţii, cunoscuta profesoară de istorie şi culegătoare de folclor Ana Filip, preotul paroh Dumitru Morar, creatoarele populare Maria Morar, Virginia Linul (mamă şi fiică), cu merite deosebite în culegerea, valorificarea şi conservarea folclorului local. La Anexe au fost cuprinse: „Cântecul cununii” şi „Verşuri funebre”, iar bibliografia consultată de autoare e destul de vastă.

Una peste alta, cartea este un preţios instrument de lucru, o carte de referinţă la care, cu siguranţă, se vor raporta cercetările ulterioare în domeniul culturii tradiţionale din această zonă. O carte pentru care autoarea merită, cu părisosinţă, toate felicitările noastre.

În faţa domniei sale, eu, unul, mă plec, cu smerenie, şi-i sărut mâna. O fac cu acelaşi respect cu care profesoara Gabriela Sermeşan îşi cinsteşte foştii săi dascăli, actualii colegi de breaslă sau amintirea celor care au trecut în lumea umbrelor, în cazul de faţă memoria fostei sale profesoare de limba şi literatura română, „care a cunoscut prea devreme taina morţii”, SÂNZIANA CHIRIŢĂ, căreia îi dedică această, primă, carte.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5