Colţul filatelistului

Filigranul în filatelia românească – completări

Filigranele emisiunilor poştale ale unor state care au circulat în teritorii româneşti tomul III – partea a II-a

Problematica filigranului în filatelia românească este deosebit de complexă datorită faptului că o sumedenie de poşte străine au întreţinut oficii poştale în diverse zone, dar şi în diverse perioade, din România, utilizând timbrele emise în ţările lor de origine şi numai foarte rar timbrele autohtone. În acest fel, acele mărci poştale străine au devenit piese aparţinătoare patrimoniului filatelic românesc. După cum reiese din ceea ce deja am demonstrat anterior (1), procesul de autohtonizare a timbrelor respective rezidă tocmai în faptul că au francat expediţii din oficii poştale din România, fiind obliterate cu ştampilele acelor oficii din localităţi româneşti. Din categoria emisiunilor poştale autohtonizate şi devenite astfel patrimoniu filatelic românesc, am reuşit să studiez produse ale poştelor care au avut, vremelnic, birouri poştale în diferite localităţi româneşti:

- POŞTA REGALĂ GREACĂ

- POŞTA OTOMANĂ

- POŞTA IMPERIALĂ RUSĂ

- POŞTA IMPERIALĂ FRANCEZĂ

Chestiunea care provoacă dificultăţi în munca de cercetare filatelică relativă la emisiunile acestor state, din perioadele respective în care au funcţionat oficii poştale în teritorii româneşti consistă în faptul că timbrele acelor emisiuni au fost imprimate pe hârtie fără filigran!

Absenţa acestui element de siguranţă al timbrului reduce drastic domeniul de lucru şi mai ales sinteza întregului set de studii efectuate asupra pieselor de colecţie. Adică, prea multe nu sunt de spus!

La unele piese greceşti sau franţuzeşti (a nu se uita faptul că primele emisiuni HERMES greceşti au fost realizate în Franţa prin procedeul Hulot), elementul de siguranţă al mărcii se afla în desenul acesteia. Probabil că din această cauză nu s-a simţit nevoia aplicării altor măsuri de siguranţă, de descurajare a tentativelor de falsificare în dauna poştei.

Cantitatea de material filatelic pentru studiu este foarte redusă ceea ce documentează un trafic poştal de mică intensitate. Piesele filatelice provenite din oficii poştale străine, din România, sunt rare, dificil de găsit. Aceste impedimente şi altele încă, vin să arate dificultatea realizării unui studiu mai amplu asupra existenţei sau inexistenţei filigranului. Nu avem voie să excludem „ab initio” posibilitatea existenţei măcar a filigranului accidental, tehnologic care, neintenţionat fiind, va fi putut scăpa vigilenţei celor de la fabrica de hârtie. Acesta ar putea ieşi la iveală pe vreo piesă oarecare cândva.

Opinăm că este necesară o mai intensă şi atentă muncă de cercetare de specialitate; rezultatele ar putea să apară. Personal, în activitatea de cercetare de specialitate, încă nu am întâlnit piese având filigran accidental. Şi, totuşi….

- va urma -

Mihai Lucian Valea,

coordonatorul Clubului Filatelic al Cercului Militar Bistriţa

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5