FESTIVALUL CORAL DE MUZICĂ SACRĂ „TUDOR JARDA”

Sub egida Cons. Jud. Bistrița-Năsăud, a Centrului Jud. pentru Cultură, a Primăriei și Casei de Cultură Năsăud, a Protopopiatului năsăudean are loc la Casa de Cultură Năsăud, în 9 oct. 2016, începând cu ora 12, ediția a IV-a a Festivalului coral de muzică sacră „Tudor Jarda”, festival inițiat de binecunoscutul profesor arhidiacon Cornel Pop din Bistrița, care va avea invitați, pe lângă formațiile corale năsăudene „Deisis” (dirijor George Cârcu) și „Laudațio” (dirijor Dumitru Buhai), corurile bisericești din Câmpulung Moldovenesc/ Suceava (dirijor prof. Emil Forfotă), Camerata academică „Porolisensis” din Zalău/ Sălaj (prof. dr. Ioan Chezan), Corul Ansamblului „Strugurelul” din Ilba/ Maramureș (prof. Simion și Lotica Vaida), Societatea corală „Andrei Mureșanu” din Bistrița (solist – Roxana Costeanu, dirijor prof. Cornel Pop). Toate formațiile invitate vor avea în repertoriul lor și piese din creația compozitorului Tudor Jarda.

Acesta, deși s-a născut la Cluj (11 februarie 1922), provenea dintro familie care îşi are obârşia în Ţara Năsăudului. Bunicul a fost din Sângeorz-Băi, iar mama din Năsăud. Tatăl maestrului, Ştefan Jarda, a fost avocat, dar la primul proces a renunţat la avocatură spunând: „Cum să apăr un om care nu are dreptate ?”. Mama, Zoie Jarda, era fiica profesorului năsăudean Grigore Pletosu, mai târziu protopop în Bistriţa. Grigore Pletosu a predat religia ortodoxă la Gimnaziul din Năsăud şi a fost profesorul lui George Coşbuc. În casa din Bistriţa a bunicului, Tudor Jarda a locuit trei ani, după care s-a întors la Cluj, înscriidu-se la Liceul „Geoege Bariţiu”. La Cluj a studiat vioara cu năsăudeanul Ionel Şerban, profesor de vioară la Şcoala Normală şi violonist la Operă. Tudor Jarda urmează studii și la Politehnica din Timișoara, unde s-a refugiat cu familia sa în 1940, înscriindu-se în paralel, din anul II, la Conservatorul din Cluj (refugiat și acesta în Timișoara).

În 1949 a fost numit direct profesor,  la Conservatorul din Cluj, trecând peste etapele de asistent, lector sau conferențiar universitar. Aici a predat teorie şi solfegii, apoi, de două ori pe săptămână, armonie cu toţi studenţii. A fost șef de catedră și prodecan al Institutului Pedagogic din Târgu-Mureș. A fost directorul Operei Române din Cluj-Napoca, urmărind în toți acești ani a promova muzica autohtonă românească. A colaborat cu corul din comuna Leșu-Năsăud, cu ansamblul de fluierași din Hoarda-Mureș, cu corul Viva de Musica și ansamblul folcloric Someșul-Napoca, ansambluri cu care a participat la festivaluri și concursuri naționale și internaționale, unde a obținut numeroase premii, la Dijon, Barcelona, Gorizia, Midllesbrough..

S-a impus de tânăr, în genul de muzică pentru cor, prin care a devenit repede cunoscut și apreciat. Titluri precum Horea, Nuntă țărănească, 9 coruri pe versuri de Lucian Blaga, 10 colinde, Suita năsăudeană, 4 suite bihorene și multe prelucrări de folclor au fost interpretate de către numeroase ansambluri și artiști consacrați.

S-a orientat și către muzica de operă, scriind lucrările: Neamul Șoimăreștilor, Pădurea Vulturilor, Luceafărul de ziuă, Inger și demon (după poezia lui Mihai Eminescu), alegoria lirică Dreptul la viață, Irinca (balet cu cor în trei acte), Cu țurca (tablou coral-coregrafic). În domeniul vocal-simfonic a scris Ioan al Saftei, Liturghia valahă, Din scripturi, Psalmi și Imnuri bizantine. Creația sa cuprinde și patru simfonii, o suită simfonică, un concert pentru flaut și orchestră, un concert pentru vioară și orchestră, un cvintet pentru suflători de alamă cu timpani, iar în muzica de cameră ne-a oferit aproape 50 de lieduri pe versuri de Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Dominic Stanca, Ștefan Octavian Iosif. Toate acestea demonstrează că Tudor Jarda rămâne un artist cu inima deschisă către bunătate și frumusețe. În Liturghia pentru cor mixt compozitorul a valorificat fragmente de cânt bizantin și cântari de strană transilvănene. Excelează în varietatea limbajului armonic, printr-o remarcabilă originalitate, scriitura corală constituind unul din elementele reușite ale tehnicii sale componistice corale contemporane. A trăit 85 de ani, până la13 august 2007, când a plecat spre alte armonii și coruri celeste.

I-au fost conferite mai multe distincţii, printre care: Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler (2002), Doctor Honoris Causa al Facultăţii de Muzică a Universităţii Oradea, Membru de Onoare al Operei Naţionale Române Cluj-Napoca, Cetăţean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca. Consiliul Local Năsăud i-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare Post Mortem prin Hotărârea nr. 50/2008. Bistrițenii i-au dat numele său, Liceului de Muzică, care organizează anual o mulțime de acțiuni artistice dedicate marelui compozitor.

Actualul Festival de muzică sacră „Tudor Jarda”, ajuns la ediția a IV-a, îi poartă numele, este o mândrie atât pentru inițiatorul acestuia – profesorul arhidiacon Cornel Pop, cât și pentru autoritățile locale și județene care susțin Festivalul: Primăria Năsăud, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Consiliul Județean, dar mai ales formațiile corale din județul nostru și din județele vecine, care-l onorează pe compozitor prin acest festival.

Succes deplin celei de-a IV-a ediții, Năsăud, 9 octombrie 2016.

 prof. Ioan Seni