Puncte de vedere

Este opinia publică un criteriu suficient de reprezentativ ca îndrumare pentru dezvoltarea economiei şi vieţii sociale a Românie

În România, după evenimentele din decembrie 1989, au loc schimbări profund nefaste atât pe planul direcţiilor de dezvoltare, cât şi pe cel al criteriilor de fundamentare şi de orientare spre progres a economiei şi societăţii româneşti. La originea acestor dezastruoase, fără precedent în istoria modernă a Ţării, stau “reformele” adoptate şi aplicate în cele două mari domenii, pe baza şi în numele “opiniei publice”, de către partidele politice perindate la Putere în Stat, cu scopul declarat, oficial, al alinierii României la nivelul ţărilor cu economie şi viaţă materială avansate din Apus.

CE VALOARE ARE CRITERIUL OPINIEI PUBLICE? În opoziţie totală cu “ţelul reformelor”, invocat neîncetat de la cele mai înalte tribune, de iniţiatorii şi făptuitorii acestora în toţi cei 19 ani de la declanşarea lor, economia românească înregistrează o cădere neîntreruptă şi într-un ritm mereu mai accelerat spre prăpastie, iar majoritatea absolută a populaţiei Ţării, atât de la oraşe cât şi de la sate, trăieşte într-o tot mai accentuată nesiguranţă a zilei de mâine şi într-o neasemuită mizerie şi sărăcie. Această contradicţie flagrantă dintre mobilul declarat al politicii promovare de stat şi situaţia catastrofală internă dată reclamă, imperios, răspunsuri concrete şi clare cel puţin la următoarele două întrebări pe bază cu caracter general: Ce valoare are criteriul opiniei publice? Şi, este el suficient de reprezentativ, ca îndrumare, pentru dezvoltarea economică şi vieţii sociale a României?

Noua etapă, pe care o traversează acum Ţara, oferă infinite exemple care atestă, cu forţa faptelor şi datelor reale de necontestat, că opinia publică nu este un criteriu al valorilor (aceasta nu există decât ca opinii mai mult sau mai puţin parţiale ale unor grupuri mai restrânse sau mai largi ori ale unor persoane reprezentative), că a fost şi este foarte nesigură, iar uneori e cu totul incalculabilă ca impact, mai ales atunci când anumite partide politice ajunse la Putere în Stat, în condiţii şi conjuncturi nedefinite, pentru a-şi realiza interesele fundamentale urmărite, motivează şi prezintă deciziile economico-sociale adoptate de ele la nivel naţional, independent şi în afara mandatului dat de cetăţenii Patriei, ca opţiuni ale majorităţii şi chiar ale întregii Naţiuni Române. Mai mult, procesele şi fenomenele distructive, caracteristice etapei actuale, care se extind şi se adâncesc tot mai mult, pun în evidenţă deosebit de concludent, realitatea care demonstrează că, declaraţiile privind realizarea pretinselor schimbări de anvergură în economia şi viaţa societăţii noastre de către oricare

partid politic sau uniune de partide politice pe criteriul opiniei publice, fără a lua în considerare interesele sociale şi naţionale vitale, cu caracter permanent, şi mijloacele moderne adecvate de înfăptuire ale lor, se constituie nemijlocit în modalităţi abile de dezinformare cu bună ştiinţă a Poporului Român şi într-un sistem practic ascuns, de înşelare şi de abatere deliberată, a acestuia, de la adevăratele sale mari idealuri privind crearea viitorului economic şi social, dorit şi posibil de înfăptuit, în România.

Edificatoare, în sensul celor precizate mai înainte, sunt efectele dramatice ale aşa-numitelor “opinii publice” exprimate în slogane defăimătoare sau populiste, fără nicio bază reală, aşa cum rezultă suficient de evident şi din exemplele care urmează privind economia şi societatea românească înainte şi după momentul de răscruce din decembrie 1989, devenite legi de guvernare în toţi anii ce au urmat, sub acoperirea cărora în Ţară totul se distruge, se înstrăinează şi se transformă în opusul evoluţiei normale a acesteia, în dispreţul strigătelor de disperare şi de revoltă în continuă creştere ale maselor largi de oameni ai muncii de la oraşe şi sate de pe întreg cuprinsul Patriei.

prof.univ.dr.Gavrilă Sonea

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5