Revista CAIETE SILVANE nr. 5/ 2022

Dramele refugiaților. În sprijinul refugiaților

Virgil RAȚIU

Corelând momente răvășitoare din viețile a numeroși oameni, istoricul-cercetător Marin Pop scrie și despre soarta refugiaților din calea războaielor, de-a lungul vremurilor. Puțini oameni și-au imaginat că în secolul XXI vom avea din nou sub ochi drame și urgii ale unor refugiați din țara lor, așa cum au trăit românii transilvăneni, din Ardealul de Nord, cedat la presiunile Ungariei horthyste și Germaniei naziste, în urma Dictatului de la Viena, din 30 august 1940. Dramele refugiaților și expulzaților sub presiunea războaielor sunt oarecum asemănătoare: în august 1940 românii ardeleni s-au refugiat cu miile din calea urgiei trupelor armate conduse de Horthy Miclos, venit de la Budapesta ca să ocupe Transilvania; în 2022, armatele rusești, conduse de V. Putin au năvălit răzbunătoare și sângeroase în Ucraina vecină, provocând dislocări de milioane de suflete, mai ales femei și copii, refugiate peste granițe în toate țările vecine cu țara invadată de ruso-sovietici.
Marin Pop ne reamintește drama românilor din Ardealul de Nord cedat Ungariei pentru că astfel de urgii au lăsat în urma lor doar ciuma răsbunării năvălitorilor, crime, sânge nevinovat vărsat, lacrimi și năpaste. (În acest sens coperta revistei C.S. este grăitoare.) Istorisirea acelor momente tragice trăite de mii de români este veridică și documentată, în sensul că autorul a putut cerceta documnete care cu 30 de ani în urmă încă erau secretizate. Marin Pop a dedicat multe dintre cercetările sale vieții, scrierilor și activității fostului lider al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), Corneliu Coposu, om total implicat în viața socială, care în anii celui de-al doilea război mondial, în România, îndeplinea funcția de secretar al marelui om politic Iuliu Maniu (pe atunci, lider al PNȚ). Titlul cercetării publicată acum, semnată de M.P., este relevant: „Corneliu Coposu în sprijinul refugiaților ardeleni (1940-1944)”. În acea perioadă, Corneliu Coposu a desfășurat o activitate deosebită ca publicist; în coloanele ziarului „Ardealul”, platforma refigiaților ardeleni, publică articole în care protestează energic împotriva Dictatului de la Viena, împotriva tuturor nedreptăților politice și administrative din lume.
Revista (apare la Zalău – director Daniel Săuca) găzduiește numeroase cronici și comentarii literare, eseuri și prelecții. Cronicarul publicației, Viorel Mureșan, analizează noul volum publicat de Andrea H. Hedeș, «Cei care dansează» (Ed. Neuma, Cluj-Napoca, 2022), o grupare literară de eseuri, însemnări culturale, sociologice, de artă, observații lingvistice. Titlul cărții este o „ruptură” dintr-un enunț de F. Nietzsche, „Cei care dansează sunt considerați nebuni de cei care nu aud muzica”. Imelda Chința scrie despre o carte cu conținut mai puțin obișnuit, abordat rar în „spațiul” dintre două coperte de către chiar acei care profesează o slujubă anume, «Confesiunile unui gardian» de Ioan Chertiție (Ed. Gutinul, Baia Mare, 2005). Cartea surpinde realitatea crudă a penitenciarului, împrejmuit cu sârmă ghimpată, unde deținuții trăiesc dramele și angoasele unei existențe demonizate. Carmen Ardelean semnează și publică prefața la un nou volum de poezii de Eduard Dorneanu, care, probabil, urmează să apară la Editura Caiete Silvane. Alice Valeria Micu se ocupă de un volum de proză, roman, «A fost odată în Carpatia» de Constantin Ciciovan (Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2021), un volum de debut. Autorul, medic român, trăiește la Chicago, e un bun povestitor, învelind acțiunea cărții într-o țesătură de basm, așadar, într-un timp petrecut „odată”, ale cărui fire înoadă ralități convingătoare. La Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2021 – comunică prof. Gheorghe Glodeanu – Ruxandra Gavra publică un amplu studiu (2 vol.) intitulat «Alexandru Andrițoiu și revista „Familia”»... Urmând exemplu modestului învățător Domnul Trandafir, Octavian Guțu, dascăl o jumătate de veac, semnează și publică volumul «Gânduri nebotezate. Un leac pentru singurătate» (Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2022) în care adună reflecțiile dulci-amărui despre viață, despre propria viață – consemnează Marcel Lucaciu.
O cronică adresată unui autor și cărților sale creionează Menuț Maximinian, cărți de dimensiuni potrivite, de proză și poezie, care duc în analiza gândului la „jocul literaturii microscopice”. Titluri de volume: «Horațiu despre Mălăele», «Rătăciri» (ca volume editate în anii trecuți), «Tehomir» (Ed. Allfa, 2020), «O poveste cam ciudată și alte două povestiri» (Ed. Bookzone, 2022), «Poezii și vorbe-n vânt» (Ed. Bookzone, 2021), la care se adaugă albume de grafică, ciudată grafică, ciudate desene. Oana Pellea spune despre Horațiu Mălăele: „Desenează superb. Joacă genial. Recită fabulos. Regizează minunat..., ca și când toate astea n-ar fi de ajuns..., și scrie excepțional!”
Și am parcurs cu comentariul meu abia până la paginile 10-11 din 32... Lectură plăcută!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5