Despre STOLPERSTEINE

Tradus literalmente Stolpersteine ar însemna „pietre de care te împiedici“, adică obstacole, ori poate piedici.

Nici nu mai știu exact unde m-am „împiedecat“ pentru prima dată de o astfel de plăcuță, căci ele se întâlnesc relativ des prin orașele din Germania și, s-ar părea, și în Austria, Olanda, Franța ori altele. Cred că în Ulm, în urmă cu mai mult de 20 de ani. Și, cred că nu mă înșel, mi s-a întâmplat atât în Viena, cât și în Amsterdam. Am dedus imediat despre ce este vorba, textele vorbind o limbă destul de clară. Neclar îmi rămase însă, mai multă vreme, când și cum acestea au luat ființă.

Un asemenea obstacol, pe care îl vom numi, în original, Stolperstein, este confecționat din plăci pătrate, din alamă, cu colțuri și margini rotunjite, susținute de un cub de beton (100 x 96 mm) și sunt inscripționate cu litere inserate manual. Ele stau mărturie și aducere-aminte de soarta victimelor făcute în timpul nazist, al national-socialiștilor. Persecutații, se știe bine, au fost trimiți în lagăre de concentrare, de exterminare, deportați, expulzați, trimiși la muncă forțată ori împinși la sinucidere. Cei mai mulți care au căzut sub această incidență au fost evreii, urmați de rromi și alte etnii „neariene“ „Als arisch galt nur der, der eine Abstammung von nichtjüdischen Großeltern beweisen konnte“ (Drept arieni era recunoscută doar persoana care putea demonstra că proprii bunici aveau o origine ne evreiască); aceasta pe vremea regimului hitlerist. Acest proiect a fost început de Gunter Demnig, artist plastic, în anul 1996. Între timp Stolperstein-ele sunt prezente în întreaga Europa, mai exact în 30 de țări, printre care și în România. Este un proiect care a luat proporții, iar din anul 2006 este ocrotit de Deutsche Patent- und Markenamt (DPMA) și considerat drept cel mai mare monument memorial descentralizat la scară mondială. În anul 2023 Demnig a confecționat și implementat Stolperstein-ul cu numărul 100.000, în Nürnberg. Impresionant!

Cât privește conținutul textului care se întipărește în plăcuță, acesta trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu: prenumele, numele de familie (unde este cazul și numele de naștere, locul și anul în care eventual persoana a fost deportată. Unde datele sunt cunoscute, se adaogă anul nașterii și al decesului.

Am găsit o asemenea plăcuță (Stolperstein) – printre nenumăratele puse online la îndemâna user-ilor, pe homepage orașului Gladbeck, în Renania de Nord-Westfalia

Textul face referiri la casa în care a locuit Samuel Preminger, născut în 1878, expulzat în 1938, executat în 12.10.1941, în Stanislau (Ucraina). În acea zi, numită mai târziu „Duminica Sângelui“, au fost exterminați prin împușcare peste 10.000 de evrei (o așa-numita Massenermordung“, omorâre în masă, ori Pogrom), bărbați, femei și copii. Redau mai jos plăcuța despre care am făcut vorbă mai sus:

https://www.gladbeck.de/Leben_Wohnen/Stadtportrait/Stolpersteine/autostart.asp

Interesantă mi s-a părut aici și textul care însoțește imaginea:

„Ein Mensch ist erst vergessen, wenn sein Name vergessen ist". Un om este uitat abia atunci când numele său este uitat”, fraza care aparține inițiatorului și realizatorului acestui uriaș proiect, Gunter Demnig, de origine din Köln.

În trecere fie spus, prima dată când am dat peste un astfel de obstacol, gândul m-a dus la Cannes, unde, în fața Palatului Festivalului Filmului și în părculețul alăturat, „monștrii sacrii“ ai cinematografiei, actorii renumiți, si-au lăsat amprentele în niște plăcute asemănătoare, confecționate, dacă nu mă înșel, din bronz. Numai că simbolistica este totalmente diferită. În vreme ce piedecile lui Demnig stau drept mărturie a unor fapte incalificabile, absolut deraiate de la ceea ce înseamnă uman, pe care le condamnă ajutând-se de mijloacele artei, amprentele mai marilor actori îmbie la a le atinge, la a-ți pune mâna în cea (amprentă) a mai-marilor din lumea filmului. Și se fac, de bună seamă, și poze, pentru fixarea momentelor de vacanță...

Stolpersteine-le nu s-au bucurat, de-a lungul vremii, numai de laude. O colegă de serviciu, care a fost în repetate rânduri în Israel, îmi spunea că evreii văd și o latură secundară nedorită: câinii pe care stăpânii îi scot la plimbare trec și ei peste ele și, uneori, lasă și urmele trecerii lor. Ude...

Am fost mirat că la vestita enciclopedie online wikipedia.org nu am găsit un asemenea articol în românește, căci Stolperstein-ele sunt prezente în nu mai puțin de 38 de limbi. Cine știe, poate mă voi ocupa eu cândva de prezentarea lor. Preiau, mai jos, o poză ilustrativă găsită acolo:

Axel Mauruszat - Eigenes Werk, Attribution, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=3681895

Textul de pe plăcuță: „Aici a locuit Else Liebermann von Wahlendorf, născută Holländer, în 1876, umilită și vătămată, decedată la 8.1.1943“

Damaschin Pop-Buia