Despre şantierele Lechinţei. Primarul Romeo Florian: Avem proiecte majore în infrastructura rutieră, de apă-canal, în educaţie şi cultură

În fiecare luni, agenda primarului Romeo Florian, din Lechinţa, este foarte aglomerată. Pe masa biroului său, documente la semnat, apoi cetăţeni care aşteaptă să intre şi să le spună doleanţele lor. Nu este zi de audienţă, nici n-am văzut un program afişat, dar primarul îi primeşte pe fiecare şi îi ascultă. În birou, pe stradă, în teren, acolo unde este primarul, acesta se întâlneşte cu cetăţenii. Nu-i refuză pe niciunul. Foarte calm, dar şi foarte documentat (în domeniul construcţii – apă-canal, aidoma unui specialist), ştie să discute cu fiecare în parte. Tot luni are întâlniri cu principalii colaboratori, cu şefii de servicii din Primărie. Răspunde apoi la telefon. Discuţia purtată cu primarul s-a axat în principal pe noile obiective ce se vor derula în acest an şi în anii următori.

         La capitolul investiţii sunt de amintit câteva obiective realizate:  reţea de 15 km în Lechinţa, 9 staţii de pompare şi o staţie de epurare în valoare de 4,2 milioane lei prin Ordonanţa 7, drum comunal asfaltat Chiraleş – Ţigău – Sâniacob, grădiniţă modernă la Lechinţa, cămine culturale la Chiraleş şi Sângeorzu Nou, modernizarea centrului Lechinţei, parc, piaţă agro-alimentară etc.

         Prima întrebare adresată s-a referit la continuarea proiectului amplu de apă-canal prin Vermeş – Sângeorzu Nou.

         Romeo Florian: - Vom continua, în 2018, lucrările de investiţii pentru canalizare în localităţile mai sus menţionate. În localitatea Vermeş e o problemă cu Masterplanul apă-canal. Se vor întârzia puţin din cauza unor probleme inerente. Ca atare, în Vermeş problema prioritară va fi asfaltarea. Am discutat cu toţi factorii de răspundere de la nivelul judeţului, expunându-le situaţia concretă în care ne găsim la ora actuală. Vreau să precizez că trebuie să mergem cu magistrala de la intersecţia cu drumul judeţean ce duce la Matei, vom traversa Vermeşul, către Sângeorzu Nou şi de aici mai departe la Sânmihai. E o lucrare foarte mare, complexă, de mare impact asupra cetăţenilor din zonă. Dorim să mergem doar pe domeniul public.

         Rep.: - Sunt unele lucrări de investiţii care se tărăgănează din cauza procedurii complicate de licitaţie.

         Romeo Florian: - Într-adevăr, avem şi alte trei proiecte mari finanţate prin PNDL. Spre exemplu, staţia de epurare Sângeorzu Nou, care este în plin proces de achiziţie. Aici aş dori să menţionez că aşteptăm modificarea Legii achiziţiilor. S-a promis de la nivel guvernamental că se vor face modificările necesare spre a facilita întregul proces de licitaţii. Suntem blocaţi nu numai noi, cei din Lechinţa ori din judeţ, ci şi din ţară, din cauza contestaţiilor mai mult sau mai puţin fondate. Am ajuns la faza în care procedura de achiziţii durează cam doi ani, iar lucrarea propriu-zisă şase luni. Este o situaţie anormală care trebuie urgent rezolvată. Am văzut, de altfel, proiectul de lege, va ajunge la Camera Deputaţilor, for decizional şi sper ca în actuala sesiune să fie făcute modificările ce se impun.

         Rep: - Drumurile agricole finanţate din fonduri europeneconstituie o altă prioritate cu un impact asupra fermierilor din zonă. Ce ne puteţi spune despre investiţiile respective?

         Romeno Florian: - Lucrăm deja la drumuri agricole. Cel mai important traversează o zonă în care fermierii deţin viţă-de-vie, pomi fructiferi, terenuri arabile. Este vorba de drumul ce traversează râtul Lechinţei, prin Ţigău, şi ajunge la Chiraleş. Dealurile din zonă au fost din totdeauna plantate cu viţă-de-vie nobilă şi dacă veni vorba despre vie şi vin, brandul Lechinţei, aş dori să subliniez că, încet-încet, dar sigur, Lechinţa intră în circuitul viticol naţional. Dacă în urmă cu 40 de ani existau în jur de 600 hectare , cu o producţie medie de vreo 2-3000 kg struguri la hectar, acum, în zona noastră, există cam 160 hectare, cu o producţie de 8000-10.000 kg struguri la hectar. Aş menţiona aici firmele conduse de Adrian Rusu, Veluţ Mureşan, firma italienilor din Sâniacob, profesorul Neamţu, domnul Ferencz şi alţii, cu suprafeţe mai mici. Vinul de Lechinţa cucereşte, prin strădania unor viticultori pricepuţi, ţara şi mai departe de hotarele ei.

         Revenind la drumurile agricole, continuăm modernizarea celui ce trece prin Fizeş, se va reface podul peste Valea Dipşei şi se va ajunge la staţia de epurare din Lechinţa. Şi în zona Vermeş, către plantaţiile de vii, pe 2,5 km, se va turna o îmbrăcăminte asfaltică. Ne-am orientat în aşa fel încât drumurile agricole să treacă prin acele zone unde este nevoie, unde se lucrează cu maşini şi utilaje grele. Sunt, în primul rând, utile fermierilor, apoi acele drumuri modernizate conferă zonelor o imagine deosebit de pitorească. Am depus din timp proiectele, am fost primii pe ţară, am obţinut punctajul maxim, aşa că nu ne rămâne decât să trecem la muncă. Sper că până în toamnă acestea să fie finalizate.

                  Rep.: Ce obiective sunt finanţate din fonduri guvernamentale, la Lechinţa?

Romeo Florian: - Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală avem două proiecte mari. Primul, în valoare de 7,2 milioane lei, vizează asfaltarea unei străzi din Lechinţa, de la Primărie până la Mihai Şipoş, iar o altă stradă va fi asfaltată în Ţigău. Tot prin PNDL vom demara lucrările pentru construcţia unui corp de 10 săli de clasă pentru practica agricolă a elevilor de la Liceul Tehnologic, valoarea acestei investiţii ridicându-se la 5,4 milioane lei.

         Rep.: - Şi în domeniul învăţământului există intenţii lăudabile...

         Romeo Florian: - Da, pe lângă acel proiect prin PNDL, despre care am amintit, avem în intenţie să cumpărăm un microbuz cu 30 locuri pentru transportul elevilor din satele comunei, la Lechinţa.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre lucrările de la căminul cultural din Lechinţa?

Romeo Florian: Într-adevăr, un alt obiectiv de investiţii îl constituie Căminul Cultural din centrul de comună. Se lucrează la acest obiectiv prin Compania Naţională de Investiţii, am predat amplasamentul, iar aceştia ne vor preda lucrarea la termenul stabilit. Partea de utilităţi va fi finanţată din bugetul local, am alocat deja 100.000 lei. Cu aceste două unităţi culturale, respectiv Sâniacob, unde lucrările se vor finaliza prin luna august 2018, pot să spun că în Lechinţa am rezolvat problema căminelor culturale în toate cele cinci sate existând spaţii adecvate, funcţionale pentru desfăşurarea unor activităţi specifice. Avem intenţia ca Lechinţa, prin noul edificiu cultural, să devină, după finalizarea investiţiei, o adevărată Casă de Cultură, aşa cum îi şade bine unei Capitale a Câmpiei Transilvane.

         Aş dori să precizez că anul trecut am achiziţionat fosta cantină, vrem ca în următorii doi ani s-o reabilităm şi să facem  o sală modernă pentru activităţile social-culturale cu spaţii adecvate. Sper să statornicim o colaborare cu cadrele didactice din Lechinţa, să reînviem echipele de dansuri, fanfară, alte activităţi cultural-recreative.

         Rep.: - Ce alte investiţii vor fi derulate în centrul de comună, în Lechinţa?

         La nivelul localităţii de centru, o prioritate va fi şi îmbunătăţirea iluminatului stradal. Se va moderniza printr-o alocare bugetară de 300.000 lei, la început în centrul de comună, apoi şi în celelalte sate. Vom introduce iluminatul cu led-uri, cu costuri mult mai mici, făcând economii la bugetul fiecărei familii. Am alocat o sumă de bani pentru o bază de producţie, lângă Complexul Sportiv, pentru maşinile şi utilajele proprii.

         Sper ca la finele anului 2018, comuna Lechinţa să se înscrie, prin obiectivele ce le vom finaliza, pe un făgaş al normalităţii, scopul administraţiei fiind îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru comunitatea noastră.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5