Deputatul Suciu: Traian Băsescu este un comunist al perioadei moderne

Daţi-mi voie să citez vorbele unui om de mare seamă, ale unui lider de stat, care spunea: “Deşteaptă-te române, din somnul cel de moarte/ Din care … În care te treziră”, scris de Anton Pann. Sau cel puţin aşa ne învăţa preşedintele Traian Băsescu. Indignarea nu constă doar în faptul că preşedintele ţării nu cunoaşte autorul şi versurile imnului românesc, ci şi în faptul că în cei 10 ani de leadership, ne-a intoxicat în mod constant cu atitudinea sa ofensatoare, limbajul jignitor şi opiniile otrăvitoare.

Dimensiunile imaginii prezidenţiale se conturează cu registrul argotic de limbă folosit de acesta, şi se aprofundează cu volumul modest de cunoştinţe în raport cu istoria şi cultura ţării, ajungând la temele sale preferate, ce instigă la violenţă şi dezordine socială.

În ceea ce priveşte fundamentul statului de drept românesc, democraţia, şi o trăsătură asociată cu aceasta, dreptul la liberă exprimare, preşedintele pare că şi după 20 de ani de democraţie încă inspiră şi expiră comunism, renegând valorile exprimate mai sus. Afirm aceste lucruri ţinând cont de modul în care ripostează, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, utilizând expresii de genul: “măi păsărică nu ai şi tu altceva de făcut?”, “Ţigancă împuţit㔺i “găozari”, jigneşte reprezentanţii presei spunând: “şi întrebările trebuie să probeze o minimă inteligenţă” sau descrie în mod oficial un post de televiziune ca fiind “propagandist cu rolul de dezinformare şi înşelare a românilor”.

Atitudinea oficială a liderului de stat Traian Băsescu frapează prin modelul pe care îl conferă tinerilor din această societate şi prin învăţămintele sale cele mai reprezentative, de exemplu demonstraţia din cadrul unei emisiuni Tv, în care arată cum se bea corect Whiskey afirmând: “Uitaţi-vă, deosebirea între un om care ştie să bea şi unul care bea ca prostu' ”.

Chiar şi în comunicarea unor elemente de maximă importanţă, ale unor modificări ce afectează vieţile oamenilor, Traian Băsescu se adresează ironic folosind un limbaj batjocoritor, precum la justificarea deciziei de reducere a îndemnizaţiilor pentru mame, a afirmat că “România a devenit o ţară de mămicuţe şi bebeluşi”.

Preşedintele şi-a făcut chiar un obicei din a comunica de la pupitrul prezidenţial elemente ce ţin de sfera personală, precum apărarea reputaţiei fiicei sale, sau insulte şi acuzaţii de corupţie adresate prim-ministrului, reliefând de fiecare dată joculeţele sale politice prin sintagme de genul “am sesizat Parchetul aşa cum l-a sesizat şi el cu fiică-mea”.

Domnule Preşedinte, mesajele transmise de la Palatul Cotroceni au caracter oficial, iar cetăţenii se aşteaptă ca subiectele tratate să vizeze starea naţiunii sau propriile lor interese, şi nu scandal, gargară politică sau afaceri personale.

Modelul acesta de preşedinte conflictual cu atitudine denigratoare şi controversată nu este întâlnit niciunde în alt stat european. În Franţa, de exemplu, la apariţiile sale publice, preşedintele François Hollande, transmite mesaje contra rasismului, antisemitismului şi discriminărilor de orice fel, şi transmite membrilor parlamentului faptul că ţara are nevoie de conlucrare şi reconciliere, iar la finalul discursurilor rosteşte: ” Trăiască Republica, trăiască Franţa!”, fără a denigra reputaţia sau acţiunile aparatului guvernamental.

Într-o dezbatere publică, preşedintele Hollande afirmă că nu îşi doreşte să fie şeful tuturor şi responsabil de nimic, că nu se va implica în favoarea partidului său, se va asigura că justiţia funcţionează independent şi că de fiecare dată comportamentul său va fi exemplar. Acestea sunt, din punctul său de vedere, atributele normale ale unui Preşedinte.

Un alt exemplu ar fi cel al retoricii preşedintelui Germaniei, ţară ce, fără îndoială, este de mare importanţă în Uniunea Europeană, în care acesta subliniază, cu fiecare prilej, responsabilitatea ţării în interiorul dar şi exteriorul graniţelor, din cauza trecutului şi datorită prezentului, importanţa relaţiilor externe şi modalitatea prin care Germania trebuie să îmbine ordinea mondială cu valorile sale fundamentale.

În locul acestor trăsături primordiale şi onorabile, preşedintele Traian Băsescu, vârful elitei politice, ne reprezintă pe plan internaţional, în mod dizgraţios şi ruşinos, primind o amendă din partea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, din cauza afirmaţiilor sale rasiste, conform cărora: “mulţi rromi trăiesc din ceea ce fură” susţinute oficial în Ljubljana.

În timp ce leadership-ul prezidenţial a evoluat la nivel mondial, funcţia prezidenţială fiind conturată de problemele naţiunii, Traian Băsescu este în continuare promotorul regresului, a sărăciei şi mojiciei, un comunist al perioadei moderne, un pericol asupra securităţii naţionale şi un luptător acerb pentru supremaţia corupţiei.

În 10 ani de conducere, preşedintele României a creat o hidră politică, un sistem ticăloşit cu care, noi toţi, încă 10 ani de acum înainte, vom lupta pentru a-i şterge urmele şi amintirea!

Comentarii

18/02/14 15:00
Vizitator

In primul rand articolul reprezinta o simpla insiruire de expresii folosite de-a lungul timpului care pot fi intalnite la mai toti politicienii. Sa nu uitam de “mai animalule” a lui Iliescu sau de “numaratul oualor” lui Nastase. Ca sa nu mai vorbim de numeroasele badaranii si jigniri ale lui Ponta intre care expresia “sunteti cazut in cap” rostita de la tribuna parlamentului. In schimb, unii indivizi precum acest Suciu, un epigon care se crede analist pocesc limba romana printr-o cosmopolitizare inutila. Ce rost are expresia “leadership-ul prezidenţial” cand in limba romana exista cuvinte corespondente precum “conducere” sau “comanda”.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5