CUVÂNTUL ÎN TIMP

(antologie de poezie , proză si eseistică)

Un grup de 31 de scriitori din ţară şi-au dat mâna spre a redeschide în oameni apetitul pentru lectură , cu sprijinul grupului consultativ format din : Felix Nicolau , Ioan Pavel Azap , Ştefan Doru Dâncuş şi Gabriel Cojocaru care au scos recent de sub tipar antologia de faţă prin editura clujeană ,,Grinta” .

Scriitorii gazduiţi în acest volum analizează zona de fantastic şi de mister a lumii în care trăim , păstrând o atitudine plină de candoare , optimistă în faţa existenţei ca evocatori autentici şi pasionaţi ce-şi desfac avuţiile intelectuale şi sufleteşti .

Antologiile literare se bucură deocamdată de un renume pe piaţa cărţii , având şansa şi marele avataj de a se extinde în diverse locuri din ţară sau străinătate prin autorii săi ce se bucură de audienţă .

Avem în România , aşa cum spune scriitorul Ştefan Doru Dâncuş , oameni extraordinari ai condeiului , dar nu toţi au mijloacele necesare pentru a se mediatiza aşa că aleg o cale mai simplă , aceea de a fi incluşi intr-o antologie , unde plătesc mai puţin , dar sunt receptaţi de mai mulţi cititori , dovadă fiind utilitatea antologiilor literare care dau scriitorului legitimitate , prestanţă şi , eventual , glorie .

În prezenta antologie sunt incluşi şi 5 condeieri din judeţul Bistriţa –Năsăud : Victoria Fătu Nalaţiu la pagina 121 a carţii , Menuţ Maximinian la pagina 249 , Gheorghe Mizgan la pagina 269 , Dora Alina Romanescu la pagina 337 şi Nicolae Vrăsmaş la pagina 423 , scriitori ce se încadrează în dictonul lui Nicolae Iorga ,,Nu e altă fericire mai mare decât aceea care stă în opera care ai facut-o pentru alţii”.

Victoria Fătu Nalaţiu reprezintă o întrupare a adevărului prin literatură şi pictură ne invită la ,, Ceaiul literar” într-o lume originală , temeinică în care va ramâne peste ani prin ,, Nopţile chemării" cu aspecte tematice şi coloritice diverse .

Menuţ Maximinian , isteţ ca un proverb , dă cuvântului forme alternative de comunicare ca un arhitect al universului şi sigil al divinităţii , ce reprezintă pentru om educaţie , cultură şi regăsirea identităţii naţionale prin ,, Pana păunului “ şi ,, Coaja de nucă” scriind durerile pe nisip şi bucuriile pe stâncă .

Gheorghe Mizgan , ce a pornit pe drumul performanţei de pe Valea Ţibleşului ca şi Rebreanu , redă în poeziile sale imaginea limpede a neostenitelor izvoare ale creativitaţii româneşti , ce vâslesc în ale nopţii vise , în apele trăirii , printre culori , volume si cuvinte , prin care descifrăm taina aceleaşi surse care a hrănit radăcinile viguroase ale culturii româneşti .

Dora Alina Romanescu , ce a facut să curgă izvoarele Rebrei spre Dunăre şi in final spre mare , a aşezat cuvintele pe muchie de amintiri cu ajutorul cărora a conturat o hartă a fericirii intitulată ,,Frumuseţea sufletului” îndemnând cititorul să intre cu devoţiune in spaţiile şi timpurile de altădată spre a le recupera şi elogia , deoarece nu ruptura ci acordul activează scrisul începând chiar din ,,Dealul comorii” .

Bârgăoanul Nicolae Vrăsmaş , ce şi-a transformat viaţa într-un adevărat pelerinaj , având fericita ocazie de a face contact cu cele mai frumoase locuri şi oameni deosebiţi despre care a simţit nevoia să scrie . Paginile sale cu mesaje de pe Valea Bârgăului ne învată să fim buni , generoşi , iubitori de semeni şi să învăţăm a iubii încă de la începuturile vieţii noastre .

Geologul Nicolae explorează lumea Sinelui , analizându-i substraturile ascunse printr-o gandire pozitivă fiindcă noi suntem ceea ce gândim .

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5