Credinţa în acţiune

În 23 decembrie , Papa Pius al XI-lea proclama ,,Acţiunea Catolică”, un program care îi îndemna pe laici să se angajeze în opera de apostolat a Bisericii, ,,pentru a aduce omenirea iarăşi la Cristos...pentru a face să pătrundă spiritul creştin în toate fibrele şi manifestările vieţii omeneşti, publice şi particulare...pentru reîncreştinarea societăţii cu toate elementele şi cu toţi factorii ei”.

,,O reluare a ideii de Acţiune Catolică în Biserica Greco-Catolică din România”( Anton Rus) a fost AGRU, Asociaţia Generală a Românilor Uniţi, constituită în toamna anului 1929 la Blaj.

AGRU a funcţionat până în 1948, când preşedintele lui de atunci, profesorul dr.Coriolan Tătaru, titularul catedrei de dermatologie de la Facultatea de Medicină a Universităţii ,,Babeş-Bolyai” din Cluj, a fost obligat de colonelul de securitate Crăciun, să citească în faţa unei adunări strânsă cu arcanul, declaraţia de autodizolvare a acestei asociaţii, ameninţat fiind cu ,,celula” închisorii. Ajuns acasă, profesorul cade bolnav şi moare după puţin timp în urma unui atac de inimă.

După evenimentele din 1989, la 10 mai 1990, profesoara univ. Viorica Lascu, fiica academicianului Alexandru Borza, reia activitatea AGRU, iar la 14 mai 1990, Mitropolitul Alexandru Todea binecuvintează Asociaţia şi aprobă unele modificări ale vechiului ei Statut.

Istoricul şi importanţa acestei asociaţii sunt prezentate de lectorul univ. dr. pr. Anton Rus în volumul ,,Credinţa în acţiune”-,,O introducere în istoria Asociaţiei Generale a Românilor Uniţi AGRU (1929-1948)”( Editura ,,Galaxia Gutenberg”, 2009).

Lucrarea este una de ,,pionerat”, o ,,introducere la o necesară istorie a AGRU”(Alin Tat-,,Cuvânt introductiv”). Ea trasează ,,reperele fundamentale”(Alin Tat), creionează ,,imaginea de ansamblu”(Alin Tat) a AGRU-lui în perioada 1929-1948, dând răspuns ,,unui interes teologic, istoric, pastoral şi cultural”(Alin Tat).

Legea Cultelor din 1928, nevoia apărării intereselor Bisericii Greco-Catolice în faţa ,,ofensivei” ortodoxe, cât şi transpunerea practică a ,,Acţiunii Catolice” a Papei Pius al XI-lea, au impus organizarea laicilor ,,într-o asociaţie piramidală centralizată”( Anton Rus).

Congresul de constituire AGRU s-a desfăşurat la Blaj în 23 noiembrie 1929. În cuvântul său primul preşedinte ales dr. Valer Pop, avocat din Bistriţa, îndemna pe participanţi să apere biserica, să adâncească viaţa sufletească, să intensifice educaţia religioasă a tineretului, să combată curentele cu caracter sectant, să-şi îndrume viaţa potrivit eticii creştine, ,,în sentimentul iubirii de neam şi de patrie”. Congresul, patronat de mitropolitul Vasile Suciu, a publicat şi ,,statutele” asociaţiei.

AGRU milita pentru implicarea intelectualilor pentru cauza bisericii, asociaţia fiind în afara politicii. Singura politică în AGRU ,,este cea a crucii”, afirma dr. Iuliu Haţieganu.

Capitolul III al lucrării descrie congresele generale anuale ale AGRU, prevăzute în statut a se ţine în luna septembrie. În duminica Tomii se ţineau adunările generale în parohiiu, congresele diecezane având loc între Paşti şi Rusalii. În 1936 nu s-a ţinut congresul AGRU, iar în 1940 şi 1941 ele nu au mai avut loc din cauza stăpânirii maghiare şi a Dictatului de la Viena. După 1942 nu s-au mai organizat alte congrese AGRU.

Încă de la Congresul de la Sighet(1930), activităţile AGRU încep să fie atacate de confraţii bisericii surori. La Congresul de la Oradea(1931) se pune problema presei religioase, iar Congresul de la Aiud(1932) se decide editarea lunarului Buletinul ,,Agru”, se suspendă obligativitatea cotizaţiilor membrilor ajutători. La Congresul de la Dej(1933) se infiinţează ASTRU şi se doreşte numirea unei persoane dedicate exclusiv AGRU-lui. Congresul de la Lugoj(1934) sesizează ,,neglijarea Bisericii Greco-Catolice la serbările naţionale”(ca şi în prezent), se preocupă de românii din secuime, se propune instituirea unei Duminici a Presei. Congresul de la Carei(1935) protestează împotriva atacurilor la adresa Papei şi semnalează tentativele de ştirbire a graniţelor de Vest ale ţării. În moţiunea Congresului de la Satu Mare(1937) se reafirmă ataşamentul faţă de Sfântul Scaun, faţă de Tronul regal. Congresul de la Cluj(1938) obiectează împotriva atacurilor la adresa Bisericii Greco-Catolice, evidenţiază ,,monopolizarea a tot ce este românesc pe seama ortodoxiei”( ca şi în prezent). La Congresul din 1942 de la Blaj a fost sărbătorit scriitorul Ion Agârbiceanu, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă.

AGRU, pe lângă aspectele pozitive în activitatea lui, a suferit uneori de incoerenţă organizatorică, nu şi-a respectat şi pus în practică totdeauna deciziile luate, a fost perceput ca o ,,asociaţie mai degrabă elitară”.

Din 1943, revista ,,Unirea” de la Blaj iniţiază rubrica ,,Colţul AGRU” În capitolul V sunt semnalate şi interferenţele dintre asociaţiile religioase greco-catolice şi cele orodoxe, ,,Oastea Domnului” şi ,,Frăţia Ortodoxă”, sperându-se într-o sinceră colaborare care nu prea s-a materializat faptic.

Sintetic este prezentată viaţa şi activitatea preşedinţilor AGRU: Valer Pop, generalul Dănilă Papp, profesorul Coriolan Tătaru. Dintre personalităţile AGRU s-au remarcat scriitorul Ion Agârbiceanu, teologul Aloisie Ludovic Tăutu, Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj.

Lucrarea pr. Anton Rus este sinteza necesară care jalonează coordonatele esenţiale referitoare la ceea ce a însemnat AGRU în perioada 1929-1948. Ea va deveni ,,bibliografia” necesară pentru cei care se vor antrena în renaşterea acestei asociaţii laice.