Ceremonie comemorativă, la Bistriţa, la 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist Auschwitz

          La 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare de la Auschwitz – Birkenau, comunitatea bistriţeană a comemorat milioanele de victime ale Holocaustului, într-un exerciţiu de aducere aminte, compasiune şi păstrarea unei conştiinţe treze.

          O coroană de flori a fost depusă la Monumentul Deportaţilor din faţa Sinagogii, dar şi la Monumentul „Memorialul Vieţii” din Piaţa Morii. Acolo a fost rostită şi o rugăciune de către preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa, Iosif Valter. „Fie ca Dumnezeu să-şi aducă aminte de sufletele tuturor rudelor mele, atât din partea tatălui meu, cât şi din partea mamei mele, cei sfinţi şi puri care au fost omorâţi, ucişi, măcelăriţi, arşi, înecaţi şi sugrumaţi întru sfinţirea numelui lui Dumnezeu de duşmanii nazişti. Ca răsplată pentru aceasta, fie ca sufletele lor să fie adăugate în buchetul vieţii(...)”, a rostit acesta.

Doamna Alice Marck, care a avut soţul deportat, Ioan Eliezer Sângeorzan,  dr. Marius Pop, dar şi alţi bistriţeni s-au alăturat Comitetului de conducere al Comunităţii Evreilor din Bistriţa, preşedinte Iosif Valter, secretar Natalia Ţigăuan.

Aproape 7.000 de evrei au fost deportaţi din judeţul nostru, în perioada 1-6 iunie 1944, în lagărele naziste de concentrare şi exterminare de la Auschwitz – Birkenau. Nu se ştie numărul exact al celor care s-au mai şi întors, dar probabil că este sub o treime, remarca Iosif Valter.

„Putem să transmitem orice mesaje dacă acea conştiinţă a omului nu ţine seama de ceea ce s-a întâmplat. Aceste comemorări au rolul de a ne aduce aminte, ca Să nu uităm. Altfel, ar dispărea în neant. Fără astfel de comemorări totul s-ar uita cu timpul. Pentru a nu se repeta acele lucruri, trebuie să ştii ceea ce s-a întâmplat şi s-au întâmplat multe lucruri în decursul istoriei din care trebuie să tragem învăţăminte, pentru că s-au uitat şi s-au repetat. A fost cel mai mare pogrom împotriva evreilor, dar a mai fost în istorie începând de la deportarea în Persia, distrugerea Primului Templu, la pogromurile din Evul Mediu din Europa şi Rusia, până la pogromurile din secolul trecut. S-au repetat periodic şi de aceea trebuie să ne amintim tot periodic de aceste evenimente, pentru ca în conştiinţa omului să se întipărească ceea ce se poate întâmpla”, ne-a declarat preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa, Iosif Valter.


 

Comentarii

27/01/20 16:54
Vizitator

În luna iunie a anului 1944, din ghetoul de la Bistriţa au fost deportaţi 5.891 de evrei ce urmau sa ajunga în lagărele de exterminare. Deportarea evreilor din Bistriţa s-a făcut în două tranşe: pe 2 iunie au plecat spre lagăre 3.106 evrei, iar pe 6 iunie au plecat un număr de 2.875 de evrei.
În actul de acuzare al Tribunalului Poporului se consemnează urmatoarele: „La sfârşitul lunii mai 1944, a început organizarea şi trimiterea evreilor din ghetoul din Bistriţa în lagăre de exterminare. La ieşire, evreii au fost dezbrăcaţi la piele, bărbaţii la dreapta, iar femeile la stânga, în faţa porţii ghetoului, şi percheziţionaţi de către detectivi, jandarmi din Bistriţa. Cu această ocazie, s-au confiscat de la evrei toate lucrurile, afară de un rând de haine, două rânduri de lenjerie de corp, două batiste, o pătură, o jumătate de kilogram de pâine de o persoană şi o găleată de apă de vagon. Vagoanele au fost închise cu lacăt şi ferecate cu sârmă ghimpată. Pe lângă umilirile suferite în lagăr, evreii au avut de înfruntat un drum lung înspre lagărele de exterminare, unde au fost riguros selectaţi. Înghesuiţi în vagoane de transportat vaci, câte 60 într-un vagon, având puţină apă şi puţină pâine, mulţi nu au rezistat acestui drum, triere făcându-se din mers”.
In 2014, la implinirea a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord, pe clădirea Gării din Bistriţa a fost amplasată o placă comemorativă în memoria evreilor deportaţi. Apoi in luna iunie, 2019 la comemorarea a 75 de ani de la aceasta tragedie , a fost dezvelit monumentul ”Memorialul vieții”, în Piata Morii din Bistrița.
Poate ar fi bine sa fie sa fie deschis si un mic muzeu la Sinagogă, chiar sub forma unei expozitii permanente de fotografii , care sa aduca mai multe marturii legate de deportarea evreilor din Bistrita, pentru ca asemenea grozavii sa nu se mai repete.

28/01/20 09:56
cititor

Ooo Doamne ! Iarta-i pe ticalosii de nemtzi, care au produs atata suferintza acestui popor si nu numai lor ... si odihneste cu Pace pe cei care prin aceasta suferintza au plecat dincolo ! Nu stiam ca inca mai exista evrei ramasi in Bistrita. Eu stiam ca au plecat toti , inca din vremea " mitraliatuluii " ...

28/01/20 13:23
Vizitator

În luna iunie a anului 1944, din ghetoul de la Bistriţa au fost deportaţi 5.891 de evrei ce urmau sa ajunga în lagărele de exterminare. Deportarea evreilor din Bistriţa s-a făcut în două tranşe: pe 2 iunie au plecat spre lagăre 3.106 evrei, iar pe 6 iunie au plecat un număr de 2.875 de evrei.
În actul de acuzare al Tribunalului Poporului se consemnează urmatoarele: „La sfârşitul lunii mai 1944, a început organizarea şi trimiterea evreilor din ghetoul din Bistriţa în lagăre de exterminare. La ieşire, evreii au fost dezbrăcaţi la piele, bărbaţii la dreapta, iar femeile la stânga, în faţa porţii ghetoului, şi percheziţionaţi de către detectivi, jandarmi din Bistriţa. Cu această ocazie, s-au confiscat de la evrei toate lucrurile, afară de un rând de haine, două rânduri de lenjerie de corp, două batiste, o pătură, o jumătate de kilogram de pâine de o persoană şi o găleată de apă de vagon. Vagoanele au fost închise cu lacăt şi ferecate cu sârmă ghimpată. Pe lângă umilirile suferite în lagăr, evreii au avut de înfruntat un drum lung înspre lagărele de exterminare, unde au fost riguros selectaţi. Înghesuiţi în vagoane de transportat vaci, câte 60 într-un vagon, având puţină apă şi puţină pâine, mulţi nu au rezistat acestui drum, triere făcându-se din mers”.
In 2014, la implinirea a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord, pe clădirea Gării din Bistriţa a fost amplasată o placă comemorativă în memoria evreilor deportaţi. Apoi in luna iunie, 2019 la comemorarea a 75 de ani de la aceasta tragedie , a fost dezvelit monumentul ”Memorialul vieții”, în Piata Morii din Bistrița.
Poate ar fi bine sa fie sa fie deschis si un mic muzeu la Sinagogă, chiar sub forma unei expozitii permanente de fotografii , care sa aduca mai multe marturii legate de deportarea evreilor din Bistrita, pentru ca asemenea grozavii sa nu se mai repete.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5