Câteva conotaţii la un MECI fără spectatori

Normal că după ce am trecut, unii cu emoţii alţii fără, peste Apocalipsă, peste Sărbătorile de Iarnă şi am „sărit” în Anul Nou, mulţi dintre noi, chibiţi de fotbal, mai ales ai echipei noastre naţionale, am fost surprinşi când, în 10 ianuarie, am aflat că meciul de fotbal dintre Ungaria şi România, din data de 22 martie, se va juca la Budapesta cu porţile închise, adică fără spectatori. Fără îndoială că subiectul este deosebit şi am dorit mai ales pentru cititorii ziarului „Răsunetul” să aflu câteva detalii asupra motivului real pentru care Organismele Internaţionale ce dirijează fotbalul au luat această măsură drastică.
Motivaţia, una concretă, deşi fără prea multe amănunte: „la ultimul meci al Ungariei desfăşurat pe teren propriu, cel cu Israelul, au fost scandate mesaje împotriva evreilor de către membrii JOBBIK – partid de extremă dreapta din Ungaria, aflat la guvernare”. În data de 8 ianuarie 2013, deci, cu vădită tentă incitatoare, liderul partidului nominalizat mai sus şi care este al treilea partid din Parlamentul de la Budapesta, Vona Gabor, posta pe contul lui de facebook următorul text: „Israelul nu trebuie numit întotdeauna o vacă sacră, împotriva căruia nimeni nu poate spune niciodată nimic, dar care poate oricând şi împotriva oricui să-şi împrăştie excrementele”.
Dar nu numai acest text a fost dătător de ton în reacţia „spectatorilor” din meciul cu Israelul, găzduit la Budapesta, ci politica Guvernului ungar condus de Viktor Orban ce tolerează de fapt ieşirile antisemite şi rasiste tot mai dese ale Jobbik.
În esenţă, ziarul Răsunetul a scris despre aceste derapaje ale Ungariei, în care unii lideri ai Jobbik au cerut, spre exemplu, în octombrie 2012 „întocmirea unei liste cu toţi evreii din Ungaria pe motiv că ar reprezenta un risc la adresa securităţii naţionale”.
Normal că o astfel de propunere a inflamat spiritele chiar şi în Ungaria, dar mai ales în comunitatea internaţională care a reacţionat şi atunci când Ungaria a avut probleme cu Constituţia sau cu alte demersuri de aceeaşi nuanţă, chiar şi atunci când au încercat să-şi înhumeze sau să-şi reînhumeze criminalii de război condamnaţi ca atare în Transilvania.
Declaraţii ca cea care vizează „siguranţa naţională” nu sunt singulare în Ungaria, unde trăiesc, totuşi, 100.000 de evrei, dintre care unii, urmare a acestor manifestări absolut surprinzătoare, emigrează în număr mare fie în Austria, fie în alte părţi unde au garanţii că astfel de porniri extremiste nu sunt manifeste.
Dar, trebuie subliniat, spre exemplu, că Zsolt Bayer, unul din membri fondatori ai Fidesz, partidul de guvernământ de la Budapesta, a scris într-un editorial publicat în presa centrală că „ţiganii sunt animale” şi că „nu ar trebui toleraţi sau înţeleşi sau pedepsiţi”. E drept că oficialităţile nu sunt, declarativ, de acord cu astfel de poziţii antisemite şi rasiste, dar manifestările de la meciul cu Israelul au, iată, o „pregătire logistică” mai îndelungată, aşa că hotărârea forurilor fotbalistice internaţionale nu este una arbitrară ci una perfect justificată.
Comparând, fie şi succint, poziţia unor partide din ţara vecină, partide aflate la guvernare, poziţie, subliniez faţă de conaţionali trăitori în Ungaria, cu modul în care sunt tratate în România toate grupurile etnice, constatăm o distanţă uriaşă, fapt care ar trebui să inducă o altă gândire atunci când unii politicieni aparţinând unor etnii uită să privească mai atent şi la ce se petrece în ţările din preajma României.
O hotărâre cu iz sportiv, poate fi, iată, încărcată cu semnificaţii.
Adrian L. Mănarcă,
senior editor