Cartea Moştenirea lui Fabian de Niculae Vrăsmaş, un reper de istorie literară!

Cartea „Moştenirea lui Fabian”, autor scriitorul şi inginerul geolog Niculae Vrăsmaş, apărută în 2016 la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, din Cluj-Napoca, cu sprijinul Consiliului Judeţean BN, a Bibliotecii Judeţene „G. Coşbuc”, premiată de către SS BN, este un studiu pertinent şi entuziast de istorie literară consacrat poetului Vasile Fabian Bob – Reu (Rău), astfel cunoscut cu numele complet, născut în localitatea Rusu Bârgăului, în 31 decembrie 1795 şi de la a cărui naştere s-au împlinit 220 de ani.
Fiind considerat unul dintre primii poeţi din literatura română, alături de poeţii Văcăreşti, poetul Vasile Fabian a scris poezii ce trebuie recuperate şi amintite cu nenumărate prilejuri, pentru simplu fapt că ele ne-au rămas moştenire!
Scriitorul Niculae Vrăsmaş, după o carte biografică, referitor la profesorul său, prozatorul Radu Petrescu, bine primită de critica literară, ne referim la comentariile lui Ioan Bogdan Lefter, iată, face noi asocieri şocante, inedite, lansând ipoteza că, probabil, şi poetul naţional Mihai Eminescu i-ar fi cunoscut poeziile, dintre care o expresie „S-a întors maşina lumii” apare în poemele ambilor poeţi, ca o coincidenţă divină ori ca un fenomen paranormal, de telepatie sau prin sentimente de empatie. E o carte deschizătoare de drumuri, de perspective noi, inedite asupra poeziei şi literaturii române, ea fiind prezentată şi la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor.
Ing. Niculae Vrăsmaş, frate al poetului Teo Vrăsmaş, iniţiind şi un Muzeu-Bibliotecă Vrăsmaş în Bârgaiele natale, duce o rodnică muncă de voluntariat literar şi de generozitate spirituală.
Un pas important pentru recuperarea valorilor trecutului nostru literar.
Vasile Fabian Bob, ca şi Liviu Rebreanu, au fost legaţi de localitatea Maieru. Vasile Fabian Bob s-a născut în familia lui Petru Reu, caporal în Regimentul II Grăniceresc românesc din Năsăud, şi Anisiei, fiica preotului Bob din Maieru, care încă de la botez l-a înfiat şi crescut, astfel că poetul bârgăuan, nu întâmplător, poartă şi numele de Bob şi şi-a început studiile primare la Maieru, ca şi Rebreanu. Şi-a continuat studiile la şcoala neamţească din Năsăud, timp de 3 ani, unde l-a avut coleg de clasă pe primul său biograf, Ioan Marian. Apoi, încă 3 ani la Gimnaziul Superior greco-catolic din Blaj, iar în paralel, a urmat Facultatea de Filozofie şi Facultatea de Drept din Cluj.
Vasile Fabian a fost un elev şi student eminent, a acumulat o vastă cultură, cunoscând mai multe limbi, fiind, deci, poliglot – latină, greacă veche, germană, ebraică, franceză, rusă, maghiară şi, bineînţeles, română.
În anul 1820, Gheorghe Asachi a trecut Carpaţii căutând tineri intelectuali de viitor în Transilvania pentru învăţământul românesc din Iaşi.
Fabian va călători în Moldova şi va presta, timp de 7 ani, diferite munci şi aceea de institutor în casele boiereşti din Iaşi.
În 1828 este numit profesor de matematică, geografie şi latină la Gimnaziul public naţional din Iaşi, din 1829 devine colaborator la revista „Albina românească” şi apoi redactor. În 1834 publică manualul de „Geografie elementară”. Acum se înfiinţează şi Academia Mihăileană de învăţământ superior, unde este numit profesor de filozofie.
Primele poezii le-a scris în limba latină – „Carmen onomasticon” dedicat domnitorului Mihail Sturza. În cartea scriitorului Niculae Vrăsmaş, cele mai citate poezii sunt: „Moldova la anul 1821” din care autorul crede că Mihai Eminescu ar fi folosit în poema „Epigonii” sintagma lirică „S-a întors maşina lumii” şi „Moldova la anul 1829”.
Volumul are 84 de pagini, este dens în informaţii proaspete şi încearcă şi reuşeşte să adune între coperţi cam tot ce s-a comentat şi scris despre opera şi viaţa lui Vasile Fabian Bob, unul din primii poeţi ai literaturii române.
„Moştenirea lui Fabian” de Niculae Vrăsmaş e o recuperare necesară şi meritorie din arhivele istoriei şi timpului!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5