Cartea de identitate a Vadului Izei

Icu Crăciun

Ioan Borlean este originar din localitatea Vadu Izei, Maramureș (s-a născut în 15 martie 1958). Are competențe și aptitudini artistice în domeniile: pictură, sculptură, ceramică, grafică. Multe din lucrările sale au fost expuse pe simezele diferitelor expoziții din țară și străinătate și se află în colecții particulare din România și afară.
De câțiva ani, s-a consacrat picturii icoanelor pe sticlă, participând la expoziții din Sighetu Marmației, Braine-le-Compte (Belgia), Saramon, Gers, Pyrenees, le Val d’Azun. Nimes (Franța), Muzeul Țăranului Român (București) etc.; amintim câteva: „Sf. Gheorghe”, „Înălțarea la cer”, „Nașterea Domnului Iisus”, „Iisus și vița de vie”, „Triptic-Icoana credinței creștine”, „Sfinții mucenici”, „Coborârea la Iad și învierea” etc., inspirate din cele de la Nicula, în care „Linia realizată de mâna maestrului manifestă în consecință abateri voite de la definiția liniei, de aici aspectul însuflețit al acestui geometrism și credința că cei care vor privi măcar o dată să-și poată imagina că au scăpat de păcate” (Viorel Igna). În celelalte creații ale sale, așa-zis laice, se regăsește un substrat de identitate al sufletului românesc, locul prim ocupându-l PEISAJUL, adică grădina sa, colțul de lume pe care îl cultivă neobosit; apoi, copacii de pe marginea râului Iza, dealul înverzit, pământul ancestral de care se simte legat, precum și venerarea mărturisită pentru această porțiune din natură prinsă dintr-o singură privire a tuturor oamenilor din aceste locuri. Domesticul și cosmicul, sacrul și profanul se leagă printr-o alchimie bine înțeleasă de acest artist.
Între anii 2000-2014 a amenajat în satul său natal un complex turistic de cinci case tradiționale din lemn, transformate în pensiuni turistice, făcându-le faimoase printre turiștii din Europa și nu numai; aici, totul respiră istorie. Viziunea sa pragmatică și artistică se completează reciproc. Tot ceea ce se vede în arhitectura tradițională maramureșeană este rezultatul confruntării dintre vechi și nou, rural și urban, profund și comercial, științific și empiric, indiferent de perioada de referință. Aici, se întâlnesc, în diverse combinații și proporții: martorul, actorul, povestitorul și cercetătorul.
Fiindcă este și un profesionist în turism și dezvoltare rurală s-a gândit să scrie și o carte despre Vadul Izei care se intitulează chiar așa: Vadul Izei, cartea de identitate (Editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2020, 525 pagini), unde prezintă valorile culturale și identitare ale satului maramureșean, cu manifestările sale spirituale și religioase, inclusiv muzica tradițională (cu transcrierea notelor) cu talente deosebite, transmise din generație în generație. Ne întâlnim cu geografia și istoria acestei localități, numită în trecut Vadul Lupului. Punctul forte îl constituie arhitectura vernaculară în lemn, arta prelucrării lemnului, de la finețea ciopliturilor de pe porți, fiecare cu simbolurile sale, explicate detaliat, până la obiectele de uz casnic. Tezaurul material este completat de tezaurul imaterial, transmis de artiști renumiți și alte personalități, fiecare cu operele lor, precum și figurile emblematice ale culturii române, care au avut legături de suflet cu acest sat. Un spațiu larg este dedicat heraldicii. Tot ceea ce se vede în arhitectura tradițională maramureșeană este rezultatul confruntării dintre vechi și nou, rural și urban, profund și comercial, științific și empiric. De remarcat este preocuparea autorului pentru toponimia locală, pentru etimologia diverselor nume, biserici maramureșene, simbolurile pentru poarta maramureșeană. Atrăgătoare sunt legendele locale (de întemeiere), imaginea mitică a Lupului Alb, povestea câtorva familii nobiliare, ocupațiile și tradițiile locuitorilor. Un loc aparte îl ocupă capitolul „Personalități din Vadul Lupului” (Izei), începând cu anul 1345 (!), până în 2012, momentele istorico-artistice de pe aceste locuri, ale patrimoniului natural, sigiliul, ștampila, stema, drapelul și, firește, istoria localității Vad.
Din Vadu Izei s-au ridicat și artiști talentați contemporani, folosindu-se de imaginație, creativitate, expresivitate și, în special, de pasiune și har, de la Maria Vârsta Pop, făuritoarea de uimitoare țesături, vopsite natural, sau sculptorii: Mihai Borodi, Vasile Corneștean, pictorii: Gheorghe Codrea, Ioan Borlean, Ioan Munteanu și alții, fiind menționați aici 20 de oameni de ispravă ai comunei, afirmați în diverse domenii.
Cred că în acest mod ar trebui să-și prezinte cartea sa de identitate fiecare comună, pentru ca vizitatorul să fie atras s-o viziteze și în alte dăți, s-o prezinte și altora, să se impună ca imagine pe canalele vizuale, să facă diferența, să fie reprezentativă, unică, cu alte cuvinte să aibă un termen de garanție nelimitat.
Menționez că în data de 15 martie 2024, la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, curator dr. Maxim Dumitraș, a avut loc vernisajul expoziției de pictură, intitulat TAINA, a artistului Ioan Borlean, prezentată de părintele profesor universitar dr. Ioan Bizău și de criticul de artă dr. Vasile Duda. Cartea de care s-a făcut vorbire mai la deal a fost prezentată de subsemnatul.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5