Cartea academicienilor năsăudeni

La 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române, profesorul de istorie Ioan Seni, preşedinte al ASTRA, Despărţământul Năsăud, face un lucru deosebit, acela de a edita volumul „Academicienii năsăudeni”, apărut la Editura Napoca Star. Anul acesta a fost unul aparte pentru cinstirea academicienilor năsăudeni prin inaugurarea Galeriei de la Casa de Cultură, prin bunăvoinţa primarului Mircea Romocea, şi, iată, prin apariţia acestei cărţi, prima care adună la un loc toţi academicienii ce au legătură cu oraşul de pe Someş. Deşi se vorbeşte foarte mult despre Oraşul Academicienilor, până acum nu am avut un volum prin intermediul căruia să ne facem o idee despre fiecare în parte, să le cunoaştem studiile şi meritele care le-au avut pentru a fi primiţi în cel mai mare for al ţării. Cartea lui Ioan Seni vine să lămurească aceste aspecte, incluzând cifra generoasă de 35 de academicieni. Legătura acestora cu Năsăudul este în mare parte prin intermediul Gimnaziului Superior Grăniceresc, deschis la 4 octombrie 1863, devenit astăzi Colegiul Naţional „George Coşbuc”. Portretele academicienilor cuprind date despre studii, repere din viaţă, activitatea lor ştiinţifică, Seni fiind generos şi cu biografia pentru fiecare în parte, astfel încât cititorii vor putea apela şi la alte lucrări în care sunt prezenţi. Prefaţa volumului este asigurată de dr. Adrian Onofreiu, unul dintre cei mai apreciaţi istorici de la Arhivele din Bistriţa. Începând cu un istoric al Academiei Române la 150 de ani, volumul continuă aplicat cu legătura dintre ASTRA şi Năsăudul academicienilor. La capitolul „Academicieni care au absolvit fostul Gimnaziu Grăniceresc sau actualul Colegiu Naţional „George Coşbuc” îi amintim pe folcloristul Simeon Florea Marian, poetul George Coşbuc, patriarhul şi prim ministrul Miron Cristea, istoricul Constantin Moisil, mitropolitul Nicolae Bălan, filologul Nicolae Drăganu, ofiţerul şi istoricul Iulian Marţian, scriitorul Liviu Rebreanu, profesorul şi publicist Virgil Şotropa, profesorul şi publicistul Iuliu Moisil, poetul Emil Isac, geograful Tiberiu Morariu, botanistul Iuliu Prodan, inginerul geolog Augustin Vancea, medicul Leon Daniello, lingvistul Sever Pop, de asemenea, este prezent singurul academician năsăudean în viaţă – istoricul Dumitru Protase, sărbătorit de curând la aniversarea a 90 de ani, la Muzeul Grăniceresc Năsăudean şi prezent şi la lansarea volumului, la Casa de Cultură Năsăud, cu un discurs extraordinar, aplaudat de sala întreagă. Capitolul doi cuprinde academicieni care au absolvit alte şcoli năsăudene, Şcoala Normală, Şcoala Trivială, Şcoala „Vasile Naşcu”, amintindu-i aici pe filologul Grigore Silaşi, profesorul şi gazetarul Iacob Mureşanul, botanistul şi vicecăpitanul Florian Porcius, juristul Tudor Drăganu. Capitolul trei include academicieni legaţi conjunctural sau familial de oraşul Năsăud, amintind aici pe compozitorul şi folcloristul Teodor Brediceanu, matematicianul Grigore Moisil, sociologul Tudor Bugnariu, juristul Traian Ionaşcu. Capitolul patru cuprinde academicieni legaţi conjunctural sau familial de judeţul Bistriţa-Năsăud, fiind prezenţi în carte scriitorul Constantin Stamati, profesorul de istorie Gavril Pop, teologul evanghelic Gustav Oswald Kisch, filosoful Lucian Blaga, universitarul Ioan Maxim, episcopul Iuliu Hossu, scriitorul Ion Creangă, geochimistul Mircea Ion Savul, profesorul Gheorghe Silaş, universitarul Dorel Banabic. Bibliografia vastă, consultată de Ioan Seni, dă dovada seriozităţii studiului pe care l-a întreprins. Cartea ar trebui să fie prezentă ca şi curs pe băncile elevilor năsăudeni, care să cunoască astfel mai bine pe cei care au făcut cinste acestui oraş. De asemenea, la lansare am propus ca Năsăudul să aibă inscripţionat la semnul de intrare „Oraş al Academicienilor”, la fel cum Bistriţa are „Oraş al Imnului Naţional”. Pentru această carte, prin care cinsteşte pe academicienii năsăudeni, Ioan Seni merită aprecierea şi felicitările noastre.