Când securiștii veneau și vara

În vara lui 1979 sau 1980, eram la Cantonul CFR nr. 41 din Chintelnic, domiciliul părinților mei. Într-o zi, un tren lung de marfă, tractat de două locomotive, s-a oprit intempestiv în dreptul Cantonului. În vagoanele mari (KAUSF- sper că nu greșesc) se transporta sulf. Nu știu din ce cauză, posibil niște frâne de la vagon, blocate, sulful din ultimul vagon, s-a aprins, a emanat gazul lui toxic și cei doi mecanici de la locomotiva din spate, au adormit, gazați cu sulf. Colegii mecanici, din locomotiva din față, au venit, i-au scos pe mecanicii gazați la aer curat, a fost chemată și salvarea. Totul a durat ceva timp. Au sosit la fața locului doi indivizi care s-au interesat de ceea ce s-a întâmplat.
Nepotul meu Albin Fulvius, aflat la bunicii lui în vacanță, i-a recunoscut pe cei doi. Cu ceva vreme în urmă, aceștia s-au prezentat la Canton, au stat de vorbă cu mama spunându-i că au fost trimiși să vadă cum s-ar putea introduce curentul electric la Canton. Eu am copilărit la acest Canton din anul 1954 și în toți anii mei de școală, adăugându-i și pe cei de facultate, am învățat aici, la lumina unei lămpi cu petrol.
Mama, originară din Sânmărtinul de Câmpie, județul Mureș, provenind dintr-o familie destul de înstărită, și-a dorit tot timpul să ajungă acea zi în care Cantonul să fie racordat la curentul electric. De aceea s-a bucurat când cei doi au sosit la Canton, cu această veste, le-a deschis toate camerele, la cererea lor, să vadă pe unde să tragă firele pentru curentul electric. Mama trăia o mare bucurie. În sfârși, la Canton va fi curent electric. Ne-a împărtășit cu însuflețire această noutate, credea în ea și aștepta înfrigurată punerea ei în lucrare..
Au trecut vreo 3-4 ani de atunci, mama a murit, priveghiul ei s-a desfășurat tot la lumina lămpilor și a lumânărilor.
Tata, fostul preot greco-catolic, fostul muncitor la calea ferată, acum vânzător de bilete la halta Arcalia, a descifrat primul prezența celor doi indivizi la Canton, scopul ascuns al promisiunilor acestora de a introduce acolo curentul electric. Ei erau doi securiști, în misiune, scopul lor era să constate dacă la Canton nu sunt credincioși care să participe la liturghiile clandestine ale tatălui meu, să observe prezența unor obiecte de cult, necesare unei liturghii. Cunosc toate aceste aspecte din dosarul pe care Securitatea l-a întocmit tatălui meu, pe care îl am de la CNSAS. De acolo am aflat, că aceeași misiune a avut-o șeful de post de miliție de la Șieu-Măgheruș, șeful de gară de la Șieu-Măgheruș, majoritate vecinilor, a cunoscuților care au poposit sau au trecut pe la Canton.
Confirmarea aceste supoziții a tatălui meu, a fost mărturia nepotului meu Albin Fulvius, care i-a spus bunicului său, că cei doi, sosiți să vadă ce s-a întâmplat cu trenul, cu sulf, au venit și atunci când au promis că vor lega Cantonul la rețeaua de curent electric.
Doar biata mamă credea și a așteptat zadarnic ca la Canton să ardă lampa lui Ilici. Doar nu degeaba, la școală noi învățam ce înseamnă Comunismul: ,,Puterea Sovietică, plus electrificarea întregii țări.”

Ion Radu Zăgreanu