BECLEANUL - ORAŞ TURISTC

Apropiata inaugurare şi deschidere oficială a Băilor Figa, care va avea loc în data de 25 iunie anul acesta, va marca un moment istoric pentru beclenari şi pentru oraşul lor: Oraşul Beclean devine un oraş turistic al României, o nouă şi atractivă destinaţie turistică pe harta judeţului Bistriţa – Năsăud, precum şi pe harta ţării. Un vis şi un proiect îndrăzneţ al administraţiei publice locale şi al primarului Nicolae Moldovan devin realitate odată cu acest moment deosebit, prin care se pune în valoare potenţialul apelor sărate de la Figa, atracţia deosebită a locurilor şi frumuseţea peisajelor minunate din zonă şi din împrejurimi. Tradiţii şi modernitate se vor îmbina într-o zonă turistică ce îşi propune să devină într-un timp cât mai scurt una din destinaţiile de vacanţă importante pentru cât mai mulţi turişti din ţară şi din străinătate. Iată de ce ne-am gândit că ar fi interesant de aflat mai multe lucruri despre ceea ce merită văzut şi vizitat la Beclean, informaţii utile despre locuri deosebite şi despre obiective de interes turistic care se regăsesc pe harta oraşului de pe Someş.

POPULAŢIE ŞI AŞEZARE

Becleanul, cunoscut şi ca Beclean pe Someş este un oraş în judeţul Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România. În prezent oraşul Beclean are o populaţie totală de circa 12000 de locuitori. Oraşul este situat în podişul Transilvaniei,la confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Şieu. La o distanţă de câteva zeci de kilometri se află Munţii Rodnei, declaraţi Parc naţional şi Rezervaţie Naturală, unii dintre cei mai frumoşi şi spectaculoşi munţi ai României,parte a lanţului muntos al Carpaţilor Orientali, Munţii Bârgăului, cu pasul Tihuţa, celebrul Borgo step, acolo unde în urmă cu sute de ani veghea între munţi castelul-fortăreaţă al contelui Dracula cel fără de moarte, personaj a cărui legendă nemuritoare îşi are inspiraţia în întâmpări adevărate petrecute pe meleaguri transilvane cu secole în urmă. Tot în apropierea Becleanului, foarte vizibili în zilele senine, se află şi Munţii Ţibleşului, masiv muntos maiestuos, care veghează zarea şi impresionează prin splendoarea sa şi prin bogăţia faunei şi a florei sale. Alţi munţii care sunt foarte aproape de Beclean, la circa 50 de kilometri, sunt Munţii Călimani, declaraţi Parc Naţional şi Rezervaţie Naturală, tot parte a lanţului carpatic oriental. Formaţiune muntoasă de natură vulcanică, Călimanii reprezintă cel mai mare crater vulcanic (stins în prezent), cu un diametru de circa 10 km. Până la atingerea înalţimilor de peste 2000 de metri vom întâlni vegetaţie bogată, reprezentată în principal de zâmbru, jneapăn, molid şi bujor de munte.

ISTORIC

Importanţa Becleanului este dată în primul rând de amplasarea teritoriului său şi a localităţilor apariţnătoare la confluenţa celor două râuri,Someşul Mare şi Şieul, cât şi la încrucişarea unor importante artere de circulaţie rutieră şi feroviară, oferind oamenilor condiţii optime de trai din cele mai vechi timpuri şi pâna în prezent.

Aşezare de seamă la întâlnire de ape şi drumuri, în vechime reşedinţă cnezială ,apoi ecleziastică şi feudală, cu cetate în Evul Mediu ,târg şi oraş în epoca contemporană, oraşul Beclean este atestat documentar din anul 1235,Becleanul împlinind anul acesta,2009,774 ani de la prima sa atestare într-un document oficial.

Istoria Becleanului nu începe însă aici. Specialiştii atestă locuirea acestor teritorii în epoca paleolitică (aprox.50.000 ani înainte de Hristos), continuarea şi dezvoltarea în neolitic (aprox.5500-l900 ani înainte de Hristos), în epoca bronzului (1700-1150 înainte de Hristos). Exploatarea antică de sare descoperită în zona Băilor Figa, cu o vechime de peste 3000 de ani, este cea mai importantă descoperire arheologică a ultimilor ani, din întreaga Europă Centrală şi de Est.

Descoperirile arheologice dovedesc existenţa pe teritoriul Becleanului a unor puncte fortificate(cetăţi), de exemplu pe "Varba" la est de Coldău ,descoperită în secolul XIX şi recenta descoperire, la sfârsit de secol XX pe dealul "Bileag", unde a fost descoperită o cetate dacică, de catre cercetători ai Universitãţii din Cluj-Napoca şi ai Muzeului Judeţean Bistriţa- Năsăud.

La începutul Evului mediu,ca mijloc de protecţie împotriva deselor incursiuni tătare au fost ridicate în zonă iniţial palisade şi valuri de pământ. Cetatea a fost construită ulterior, pe cheltuiala familiei nobiliare Bethlen, de care se leagă numele localităţii. În timpul revoltei curuţilor (1703-1711) cetatea a fost serios afectată.

Domeniul nobiliar din Beclean este continuatorul celui clerical sau bisericesc catolic, care, desigur, prin donaţie regală, a intrat în posesia nobililor Apaffi din Nuşeni, ajunşi la conducerea comitatului Solnocul Interior în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Trebuie să ţinem seama că la sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul celui umător, cnezatul Văii Meleşului cu centrul la Villa Magna (Satul cel Mare zis apoi Nagy Falu şi apoi Nuşfalău, Nuşeniul de azi ,a devenit, prin înnobilarea căpeteniei locale româneşti, domeniul feudal al familiei Apa, iar mai tarziu Apaffi.

Familia Bethlen se constituie în urma dezmembrării domeniului nobiliar al Apaffeştilor din Nuşeni, alcătuit din 22 de sate si moşii. Cu privire la familia nobiliară Bethlen,istoricul George Bariţiu arăta că a fost "de origine româna însă renegată", desigur ca urmare a funcţiilor avute , a înnobilării şi atribuirii de moşii. Domeniul cetăţii cuprinde în anii 1576,1577 şi 1589 importante părţi din satele Beclean, Măluţ, Sânmărghita, Rusu de Jos, Figa, Malin, Bozieş, Cheţiu, Enciu, Morut, apoi curtea nobi1iară de la Săsarm cu satele ei: Căianu Mare şi Mic, Dobric şi Dobricel, Ciceu-Poieni, Ilişua, Agrieş, Curtuiuş, Mireş, Spermezeu, Dumbrăviţa, Piatra, Chiuza şi Beclenuţ, precum şi curtea nobiliară din Sânpetru cu satele şi o parte din moşiile Urmeniş, Milăşel, Pokocza, Tusin, Dâmbu, Budesti, Sanicoară, Lacu. În anul 1848 generalul revoluţionar Józef Bem a obţinut la Beclean o victorie asupra trupelor imperiale austriece.

De Beclean sunt legate şi existenţa în istoria culturii şi literaturii române a unor personalităţi de seamă. Amintim doar pe Grigore Silaşi (1836-l897),originar din Beclean, fiu al protopopului greco-catolic Vasile Silaşi, primul profesor de limba si literatura româna al Universităţii din Cluj, purtător a1 aspiraţiilor românilor pentru păstrarea limbii şi fiinţei naţionale, el fiind mesagerul doleanţelor românilor la împăratul Francisc Iosif I ("Pronunciamentul de la Blaj") din 1868, apoi amintim faptul că mama celui mai mare romancier al românilor, Liviu Rebreanu, este originară din Beclean, menţionând şi faptul că prin Beclean au trecut sau au trăit personalităţi de marcă ale istoriei şi culturii româneşti, începând cu Petru Rareş al Moldovei, apoi cu Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, George Coşbuc, fără să mai vorbim de Liviu Rebreanu şi familia sa. De asemenea, Radu Afrim, unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru ai României contemporane este tot beclenar, el având la activ numeroase şi importante distincţii şi premii teatrale naţionale şi internaţionale.

Becleanul s-a făcut cunoscut în lume, nu numai prin faptul că era o aşezare cu numele "Beclean pe Someş", un important nod de drumuri şi căi ferate, de ape (Someşul şi Şieul), dar şi ca "târg", loc de întâlnire pentru schimburi comerciale pentru popu1aţia din zonă şi de mai departe, fiind un important centru comercial încă din vechime, astăzi fiind renumite "târgurile de ţară ",organizate de 2-3 ori pe an, dar şi organizarea săptămânală ,(miercurea), a unor târguri în care populaţia din zonă îşi valorifică produsele obţinute din agricultură,creşterea animalelor şi meşteşugărit.

PREZENT

În prezent oraşul Beclean este o localitate importantă din nordul Transilvaniei, provincie istorică renumită a României. Centru economic şi turistic aflat în plină dezvoltare, al doilea oraş ca mărime al judeţului Bistriţa-Năsăud, prezintă o serie de atracţii şi obiective de interes deosebit, atît din punct de vedere economic cât mai ales din punct de vedere turistic.

Oraşul Beclean este situat în partea de nord a Podişului Transilvaniei, între Dealurile Ciceului si Dealurile Lechinţei, la confluenţa râurilor Someşul Mare cu Şieul, fiind străbătut de D.E. 578 (DN 17) aflându-se la o distanţă de 36 km faţă de Bistriţa, reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud.

Oraşul Beclean este un important nod de cale ferată, fiind străbătut de magistralele Baia-Mare – Bucureşti, Iaşi – Cluj – Timişoara şi Bucureşti – Sighetu-Marmaţiei.

Localitatea Beclean a fost declarată oraş la data de 17. 02. 1968.

În partea de nord şi nord-vest Becleanul este mărginit de râul Someşul Mare şi dealuri împădurite iar la sud, sud-est şi sud-vest de coline împădurite sau acoperite cu vegetaţie ierboasă.

Are o suprafaţă totală de 5957 ha, împreună cu cele 3 localităţi componente: Figa la 5 Km (sud-est), Rusu de Jos la 2 Km (sud) şi Coldău la 2 Km (vest), avînd de asemenea în structura administrativă cartierele Valea Viilor şi Beclenuţ.

Limitrofe oraşului Beclean se află: la est comuna Şintereag şi Şieu-Odorhei, la sud comuna Nuşeni, la vest comuna Uriu iar la nord comuna Căianu Mic şi Chiuza.

Teritoriul oraşului este traversat de un număr însemnat de drumuri de interes naţional, judeţean şi local astfel:

- Drumul European E 576, respectiv DN 17 (Cluj-Napoca – Dej – Beclean – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava);

- Drumul Naţional 17 D: Beclean – Salva – Vişeul de Sus – Sighetul Marmaţiei;

- Drumul Judeţean din DN 17: Şintereag – Lechinţa – Sânmihaiul de Câmpie;

- Drumul Judeţean 172 A: Beclean – Nuşeni – chiochiş – Ţaga – Gherla;

- Drumul Judeţean 172 F: Beclean – Măluţ – Braniştea – Dej.

- peste 45 străzi asfaltate în proporţie de 85 %.

Oraşul Beclean, inclusiv satele aparţinătoare are o populaţie de 11 868 persoane din care 83,9 % sunt români, 15,6 % maghiari şi 0,5 % alte naţionalităţi.

În funcţie de religia declarată, 71,3 % sunt ortodocşi; 13,9 % reformaţi; 6,8 % penticostali, 0,3 % greco catolici; 1,3 % baptişti; 1,6 % romano catolici, 1,4 % adventişti; 0,8 % alte confesiuni.

Oraşul Beclean şi satele aparţinătoare însumează peste 3275 gospodării ale populaţiei, cu o suprafaţă totală de 5957 ha, din care 3659 ha suprafaţă agricolă (1792 ha arabil, 784 ha păşune, 1037 ha fâneţe, 44 ha livezi şi 2 ha vii.

Complexul balnear Băile Figa – superbă amenajare balneară cu pavilioane de tratament, bazin în aer liber, plajă amenajată cu nisip, piscină acoperită, saună, jacuzzi, sală de fitness, vestiare, duşuri, alte facilităţi de tratament şi agrement, care pun în valoare apele sărate şi nămolurile sapropelice de aici, resurse naturale ale Becleanului, ce prezintă importante proprietăţi şi virtuţi curative pentru numeroase boli ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic precum şi pentru alte afecţiuni ale organismului omenesc. Terenuri de sport (tenis, volei, fotbal), cu gazon sintetic, parcul de aventură, labirintul verde, camping, duşuri în aer liber, cabane de lemn, alte utilităţi turistice, o parcare spaţioasă şi modernă, amenajări florale, peisagistice şi spaţii verzi deosebite vin să completeze frumuseţea zonei. Parcul balnear Băile Figa se află într-o continuă dezvoltare şi modernizare, urmând să fie în curând una din atracţiile turistice principale din nordul României.

Patru castele- monumente istorice- foste reşedinţe ale familiei nobiliare Bethlen. Castelele datează din secolele XVI- cel mai vechi, castelul medieval, şi până la secolul XIX- cel mai recent. O atracţie turistică şi arhitecturală deosebită prezintă mai ales castelul medieval şi castelul baroc, care fac parte dealtfel din patrimoniul naţional.

Biserica reformată calvină (situată în Piaţa Libertăţii) a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic. În această biserică se găsesc morminte ale familiilor nobiliare maghiare Bethlen şi Bánffy.

Biserica catolică ,,Sfântul Ştefan,,- biserică în care se regăseşte din plin stilul gotic, specific acestor lăcaşe de cult. A fost construită în secolul XIX.

Situl arheologic de la Băile Figa – cu vestigii ale exploatării de sare şi ale locuirii încă din Epoca bronzului, apoi din perioadele dacice şi romane. Aici au fost descoperite, păstrate în depozitele de mâl şi sare, în stare perfectă de conservare, unelte, vase, accesorii şi alte obiecte de mare importanţă istorică şi arheologică.

Herghelia Beclean – un loc în care se cresc şi se ameliorează două rase de cai: Lipiţan şi Semigreu Românesc.Rasa Lipiţan este reprezentată în Herghelia de la Beclean de liniile Maestuoso, Siglavy-Capriola, Neapoletano şi Incitato. De altfel linia Incitato este o linie formată în 1802, chiar în zona Becleanului (păşunile din Târlilşua ale contelui Bethlen). Armăsarul fondator al liniei Incitato s-a născut pe aceste meleaguri şi chiar dacă el a fost apoi transferat la Mezőhegyes, linia s-a păstrat în permanenţă şi în zona noastră, prin descendenţii repatriaţi, iar evoluţia ei ulterioară a fost realizată aici prin următorii armăsari Incitato născuţi la Beclean. Herghelia Beclean este una din puţinele din lume unde se ameliorează rasa Lipiţan Negru, aici pund fi văzute câteva exempare foarte valoroase, atât Lipiţan cît şi Lipiţan Negru.

Herghelia Beclean dispune de trăsuri ce se pot închiria pentru plimbări sau cu ocazii speciale (cum ar fi nunţile), şi sănii pentru plimbări pe timpul iernii. De asemenea, herghelia oferă posibilitatea de călărie pentru doritori, în incinta hergheliei sau în imprejurimi, iar pentru grupuri mai mari, organizate, există chiar două circuite oferite de Herghelia Beclean, împreuna cu Direcţia Silvică şi Ocolul Silvic Bistriţa: "Dracula" şi "Rezervaţie" (Parcul Naţional Munţii Rodnei). Turiştii sunt însoţiţi de ghizi, putând vizita diverse obiective, cum ar fi Colibiţa, Piatra Fântânele, Poiana Narciselor, Lacul Lala, Vârfurile Ineu, Ineuţ şi Roşu. Parcurgerea acestor circuite poate dura până la o săptămână, călăreţilor li se asigură cai de schimb, iar cazarea şi servirea mesei se realizează la cabane proprietate a RNP Romsilva, calitatea serviciilor oferite fiind foarte bună. Tot la Herghelia Beclean se găseşte o bază hipică modernă, unde sunt organizate în fiecare an competiţii hipice şi etape de competiţii naţionale şi internaţionale, concursuri de atelaje trase de cai. Tot aici se poate practica şi călăria, sub îndrumarea unor instructori de specialitate.

Puntea suspendată peste râul Someş – cu o lungime de 144 de metri, este cea mai lungă punte suspendată din România.

Muzeul ,,Casa de Vânătoare,, - amenajat într-o clădire care a găzduit pe vremuri fosta casă de vânătoare a familiei nobiliare Bethlen, prezintă vizitatorilor o expoziţie atractivă şi interesantă de exponate cinegetice şi trofee vânătoreşti, prilejuind o incursiune de neuitat în lumea animalelor şi a vânătorii.

Sărbătoarea „«Înstruţatul boului» de la Figa - este un spectacol folcloric al încrederii omului în triumful Soarelui a cărui energie dă siguranţa belşugului şi speranţa de bunăstare. Obiceiul este o perpetuare a unor ritualuri mitice din vremea dacilor care atribuiau unor forţe divine puternica revărsare de lumin, căldură şi culoare ce declanşează spre sfârşitul primăverii o fantastică explozie vegetativă care înveseleşte lumea şi sufletul omului. În duminica Rusaliilor, celui mai falnic patruped încornorat din sat i se pune cununa pe creştet, iar apoi este înhămat şi împodobit cu flori şi panglici colorate. După încheierea liturghiei oficiate la Biserica Ortodoxă din localitate, taurul este purtat de feciori de-a lungul satului, de la Biserică până în vârful unui deal, fiind însoţit de fete de măritat, îmbrăcate în straie populare şi de călăreţi costumaţi, de asemenea, în portul de sărbătoare. Când ajung la locul cu pricina, feciorii duc boul înstruţat pe deal, iar apoi pornesc la vale, însoţind animalul împănat. Cam pe la jumătatea drumului, boul este lăsat liber, pentru ca fetele care-l aşteaptă în vale să-l poată atinge. Tradiţia spune că fata care reuşeşte să prindă unul dintre coarnele boului se va mărita prima, în anul respectiv. Ritualul care urmează parcursul deal-vale se repetă de vreo 4-5 ori, după care boul înstruţat este dus în curtea Căminului Cultural din Figa, unde se adună toţi participanţii. În timpul ceremonialului, doi flăcăi cu paparuga la brâu şi cu feţele acoperite aproape în totalitate sunt stropiţi cu galeţi pline cu apă de oamenii care urmaresc obiceiul de pe margine, pentru ca anul să fie unul mănos. Sărbătoarea este anunţată, popularizată şi animată de flăcăi călare, care întrerup din când în când ritualul, trecând în viteză prin mijlocul oamenilor.

Zilele oraşului Beclean – sărbătoare tradiţională, a cărei date de desfăşurare se stabilesc în fiecare an de către Consiliul Local Beclean. Este o sărbătoare anuală, cu durata de trei zile (vineri, sâmbătă, duminică) dedicată primei atestări documentare a oraşului Beclean. În cele trei zile de sărbătoare şi bunădispoziţie, Becleanul găzduieşte un Carnaval care atrage an de an tot mai mulţi participanţi, precum şi numeroase spectacole folclorice, concerte de muzică uşoară, cu interpreţi şi formaţii binecunoscute, concursuri şi competiţii sportive.

Centrul Nou - zonă amenajată la standarde estetice europene, cu pavaje şi rondouri de flori, spaţii verzi irigate modern, loc de promenadă pentru localnici alături de parcul central.

Monumenul Eroilor – triptic scupltural dedicat omagierii eroilor beclenari care au cazut la datorie, de-a lungul timpului, pe câmpurile de luptă, pentru independenţa şi libertatea ţării. Monumentul este situat în zona centrală a oraşului, pe un ampasament de spaţiu verde şi aranjament floral, şi este compus din trei piese simbolice : Îngerul, Orga şi Înţeleptul, cu semnificaţii profunde legate de spiritualitatea, credinţa şi tradiţia poporului român.

Parcul Central – spaţiu de recreere şi relaxare străjuit de arbori şi copaci seculari, păstraţi din vechiul parc dendrologic al familiei nobiliare Bethlen, lângă care au mai fost plantaţi recent pomi tineri ce vor revigora acest loc al oraşului. Tot aici se gasesc decoruri şi ornamente artizanale din lemn, spaţii vrezi şi amenajări florale care dau un farmec aparte parcului.

Catedrala Ortodoxă ,,Sfînul Andrei” – un impozant lăcaş de cult, situat în vecinătatea parcului central. Poate găzdui în interior circa 1000 de credincioşi iar înălţimea turnului principal este de 47 de metri.

Punctul de belvedere ,,La Cruce” – loc situat aproape de culmea cu înălţime maximă a dealului Bileag, unde este amenajat un punct de belvedere marcat cu o cruce impozantă, vizibilă din zona digului Someşului. La punctul de belvedere se ajunge după o drumeţie de aproximativ o jumătate de oră, pe câteva poteci de pădure, la umbra răcoroasă a frunzişului des, într-un urcuş uşor şi lin. Traseul porneşte din DN 17 C, imediat după ce se traversează puntea suspendată peste râul Someş, iar după o drumeţie reconfortantă pe cărari de pădure, efortul este răsplătit printr-o panoramă deosebită asupra oralului Beclean şi a împrejurimilor sale, precum şi printr-o privelişte de excepţie peste valea şerpuitoare a râului Someş.

Izvorul Poveştilor - un alt punct ce merită vizitat la Beclean este izvorul din pădurea ce urcă domol pantele de deal spre herghelie şi spre Băile Figa. Aici, la izvorul din pădure, a fost amenajată prin pavare zona, cu o alee de acces, cu trepte de coborâre spre izvor şi cu un loc de odihnă şi popas pentru vizitatori, amenajat rustic, cu o masă şi scaune, realizate din trunchiuri de copaci. Astfel, o vizită la acest izvor a devenit prilej de relaxare şi de petrecere a unor clipe odihnitoare la umbra pădurii, având aproape apa rece şi cristalină a izvorului atât de îndrăgit de către beclenari.

ÎMPEJURIMILE ORAŞULUI

Turism ecvestru- pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei se poate practica acest tip de turism, în urma înfiinţării Centrului de Ecoturism Ecvestru în cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP- Romsilva - Direcţia Silvică Bistriţa. Programele se desfăşoară prin parcurgerea călare a unor trasee pe drumuri forestiere şi păşune, pe parcursul mai multor zile, zone de interes turistic deosebit. Astfel, turiştii pot admira frumuseţea Poienii Narciselor, a Lacului Lala, Vârfurile Ineu, Ineuţ şi Roşu. Se oferă şi alte surprize cum ar fi: prânz organizat la stâni, observaţii asupra faunei şi florei specifice Munţilor Rodnei. Grupurile de turişti sunt însoţite de ghizi autorizaţi de Ministerul Turismului.

Rezervaţii naturale: Rezervaţia mixtă "Ineu - Lala"; Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic şi vegetal, situat în munţii Călimani; Muntele de sare de la Sărăţel; Zăvoaiele Borcutului; Rezervaţia Tăuşoare-Zalion de la Gersa; Rezervaţia naturală "Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor"; Peştera Jgheabul lui Zalion; Râpa Verde; Râpa cu păpuşi, Domneşti; Piatra Fântânele din Munţii Bârgău; Rezervaţia "La Sărătură" de la Blăjenii de Jos; Rezervaţia botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca (Munţii Rodnei); Poiana cu narcise de la Mogoşeni; Pădurea din şes de la Orheiu Bistriţei; Vulcanii noroioşi de la Monor; Lacul Cetaţele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic; Râpa Mare de la Budacu de Sus; Râpa Neagră de la Budacu de Sus; Comarnic de la Cuşma; Valea Repede din Munţii Călimani; Rotunda-Preluci din Munţii Rodnei; Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac"; Stânca Iedului-Bujdeie din Munţii Rodnei. Valea şi cheile Bistriţei, pornesc din munţii Călimani, de la altitudinea de 1.562 m şi se întind pe 65 km. Valea Repedea formează o rezervaţie vegetală complexă şi se întinde pe 7 km, printre formaţiunile vulcanice ale munţilor Călimani.

Peşteri: Peştera Izvorul Tăuşoarelor (în apropiere de Rebrişoara) - este cea mai adâncă peşteră din România (478.5m), iar galeriile subterane se întind pe aproximativ 16.5km; Peştera Jgheabul lui Zalion (prin diferenţa sa de nivel de 242 m, este a doua din România); Peştera Grota Zânelor; Peştera Maglei ; Peştera Baia lui Schneider; Peştera Cobăşel .

Lacuri: Lacul Lala Mare sub vârful Ineu, lac glaciar, Munţii Rodnei; Lacul Lala Mic sub vârful Ineu, lac glaciar, Munţii Rodnei; Lacul Cetăţele cunoscut şi ca Tăul Căianului; Colibiţa -baraj artificial în Munţii Călimani; Tăul Zânelor; Lacul Zagra, Zagra.

Parcul dendrologic Arcalia (la 21 km est de Beclean, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16 ha şi adăposteşte peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian, etc).

Monumente de arhitectură: Ruinele Cetaţii Ciceului ; Casa Argintarului Bistriţa ;Turnul Dogarilor Bistriţa; Ruinele cetăţii Rodnei ; Ruinele castrului roman Orheiu Bistriţei, Mănăstirea Minoriţilor, Biserica Evanghelică din centrul municipiului Bistriţa construită în urmă cu aproape 600 de ani.

Schi şi sporturi de iarnă se pot practica în apropiere, la circa 50 de kilometri de Beclean, în pasul Tihuţa din Munţii Bârgăului, unde există amernajată mai multe pârtii de schi dotate cu telescaun şi skylift, babysky, pârtii pentru sănii. Tot aici se află şi Hotelul ,, Castel Dracula,,, în apropiere locurilor unde odinioară a fost un castel care a aparţinut domnitorului vlad Ţepeş, cel care a fost sursa de inspiraţie a celebrului personaj Dracula al scriitorului irlandez Bram Stoker.

Pescuitul sportiv şi de agrement poate fi practicat pe numeroasele râuri, pârâuri şi lacuri naturale sau artificiale care se găsesc în număr mare atât pe raza oraşului Beclean cât şi în împrejurimile oraşului.

Vânătoarea poate fi organizată pe mai multe fonduri de vânătoare ce cuprind mai multe zone cu forme diversificate de faună, vegetaţie şi relief, în diferite zone ale judeţului.