AŞTEPTĂM UN RĂSPUNS URGENT DE LA RODIPET

Citesc frecvent „România literară” (apare săptămânal, în fiecare vineri) încă de pe vremea când această revistă se numea „Gazeta literară”. Mă abonam la poştă şi o primeam cu regularitate, a doua zi de la apariţie. Anul acesta însă, m-am abonat – nici eu nu ştiu de ce! - la RODIKIOŞK, chioşcul RODIPET de unde-mi cumpăr zilnic ziarul preferat. Primul număr din 2009 l-am primit normal, adică sâmbătă dimineaţa. Numărul 2, însă, a ajuns abia luni la Beclean, cu o întârziere de trei zile. Următorul număr, 3, a venit marţi, cel de-al patrulea, miercuri, iar numărul 5 – râsu-plânsu de pe lume! - a mai adăugat o zi de aşteptare, ajungând joi la destinaţie. Numărul 6 – cireaşa pe tort! - încă n-a sosit, deşi de câteva zile a apărut (dar nu şi la Beclean!) nr. 7. Între timp, eu am tot sesizat RODIPET-ul Bistriţa-Năsăud, încercând să aflu şi ce s-a întâmplat cu buclucaşul număr 6, gata să cred, naivul de mine, că voi reuşi astfel să-l recuperez. Nici vorbă. De fiecare dată, de la aceeaşi doamnă – foarte amabilă, nu mă pot plânge – acelaşi, invariabil, răspuns: „Nu ştim!”

Eu, unul, nu vă cred, stimată doamnă. Şi aştept un răspuns, urgent şi fără echivoc, de la dumneavoastră. Tot prin intermediul cotidianului „Răsunetul”. Căci, din câte-aud, mai sunt – şi nu puţini! - şi alţi nemulţumiţi de prestaţia RODIPET.