Ansamblul folcloric ''Baltagul'' din Monor la editia a 44-a a Festivalului ''Trandafir de la Moldova'' !

Să cutreieri lumea în preajma oamenilor şi a artiştilor din Ansamblul folcloric Baltagul din Monor este un privilegiu. O bucurie deosebită, existenţială! Şi o datorie de onoare! Eu mă bucur de toate aceste favoruri! Anul acesta am participat alături de aceşti artişti la cea de-a 44-a ediţie a Festivalului Trandafir de la Moldova de la Iaşi. Cel mai frumos oraş din România, Iaşiul, este de fapt un muzeu în aer liber. Un muzeu în care moşii şi strămoşii trăiesc alături de noi prin cele mai diverse şi mai inspirate forme de dăinuire eternă: prin statui simple sau majestuoase dar toate, absolut toate, impregnate de inspiraţie artistică, prin palate minunate sau doar prin case simple tăcute şi pline de mister şi farmec, prin ziduri ridicate din şi pe oasele plăieşilor iubitori de ţară sau prin simple pietre pe care s-au odihnit odinioară Domnitorii Moldovei în drum spre o nouă bătălie... Iaşul este însă şi un oraş modern în care prezentul şi viitorul se îngemănează fericit şi convieţuiesc pline de speranţă. Palatul culturii, o bijuterie intrată în tezaurul select al monumentelor de talie mondială este, în sfârşit restaurat. Un complex comercial unic în România este pe aproape oferind turiştilor şi tuturor doritorilor lucruri de văzut şi de auzit inegalabile! Eu sunt o fire care mă simt datoare să văd doar partea plină a paharului. Pentru că aşa am fost învăţat că este ostăşeşte, creştineşte şi...româneşte. De aceea, pierdut de bună voie prin Iaşi, pe străzi moderne strălucind de curăţenie sau pe uliţe înguste, prăfuite de istorie dar pline de farmec, am petrecut o zi de toamnă adunând trăiri, revelaţii şi bucurii cât pentru un an de zile... Nu am ajuns la bojdeuca din Ţicău la întâlnirea cu Nică a Petrii şi doar la anul îl voi întâlni pe Bădia Mihai pe undeva pe la Bolta rece... M-a binecuvântat însă Cuvioasa Parescheva lăsând blând peste cugetul şi în inima mea o pace nepământeană mult aşteptată...
La Iaşi există un om de cultură de talie naţională care stăpâneşte teoria şi practica lucrului bine făcut până la perfecţiune. Se numeşte, ironie a sorţii sau predestinare Adrian...Ardelean! Acest om conduce destinele culturii tradiţionale în capitala Moldovei de mai mulţi ani. Modest, discret, eficient, curtenitor, cu simţul măsurii în toată fiinţa sa, binevoitor, perseverent, convingător, cu o mentalitate de învingător din care nu răzbate nimic ostentativ Adrian Ardelean zideşte mereu cu meticulozitatea arheologului temeliile identităţii Neamului Românesc. Tradiţii, obiceiuri, datini, cântece şi dansuri populare, meşteşuguri de mult uitate sau răbdător păstrate în satele Moldovei sunt înconjurate de zidurile de apărare inventate şi păzite de acest om împătimit de dragostea pentru tradiţiile neamului din care s-a născut. Omul acesta s-a îndrăgostit de Monor. Adică de tradiţia transilvană în starea sa cea pură. Adică de vigoarea, de cinstea şi de statornicia unor oameni adevăraţi. Pentru că monorenii nu se duc înapoi în timp să-şi regăsească matca lor originară! Aceşti oameni sunt mereu prin ei înşişi, miezul, măduva proaspătă şi nealterată a Eului românesc etern şi definitoriu! De aceea ansamblul folcloric Baltagul nu lipseşte de 12 ani din peisajul artistic multicolor al Festivalului Trandafir de la Moldova!
Anul acesta Ioan Cira primarul cu suflet de artist a descălecat la Iaşi cu toată floarea ''Baltagului'': Vasile şi Maria Haja, Ilie şi Chiţa Roiban, Dumitru Băbălău din generaţia de aur alături de tinerii minunaţi care şi-au luat singuri pe umeri povara, dulcea povară a înaintaşilor: Bogdan şi Petruţa Creţa, Alexandru şi Andrei Pop, Răzvan şi Oana Roiban, Ioana Oltean, Vlăduţ Cornea, Grigore şi Zânuţa ( aşa am botezat-o eu în turneu !!!) Băbălău, Ionuţ Turbat şi Alina Haja, Cosmina Raluca Bucilă, Cristina Ramona Pantea, Ciprian Pantea, Iulian Melian, Simion Haja. Alături da acesti tineri au dansat la Iasi Andreea Denisa Bugnar şi Alexandra Fechete dansatoare ( deocamdată!!) la ''Doiniţa''! Cea mai mare surpriză pentru toţi a fost însă debutul pe scena festivalului a tinerei Rebeca Mirela Cristurean, elevă în clasa a VII-a la şcoala generală numărul 6 din Bistriţa. Rebeca este, pentru cine nu ştie, nepoata primarului Ioan Cira. A vrut să-i facă lui bunul Onu şi bunicii Ona ( Ioan şi Ioana Cira) o surpriză de proporţii aşa că a dansat pentru prima dată pe scenă la braţul lui Vasile Haja, chiar în ziua în care Ioan Cira sărbătorea 59 de ani! Mare bucurie! Consemnată ca atare de istorie. De o istorie sentimentală bineînţeles, dar de o istorie de care cu toţii avem nevoie acută pentru că ne regăsim mereu în paginile ei....
A însoţit Baltagul la Iaşi împreună cu doi instrumentişti, inegalabilul Ioan Lazăr. Om de înaltă simţire, artist de rasă şi cozeur inegalabil Il profesore Lazar a fost o încântare a călătoriei, o bucurie a dialogului şi desfătare a auditoriului tânăr sau mai trecut prin viaţă! Ne-a lipsit mult, esenţial, părintele Marius Avram, prins cu treburi în ctitoriile de la Monor, un om in prezenţa căruia trebuie să simţi că eşti un privilegiat...
Au fost prezente la festival formaţii folclorice tradiţionale din toată Moldova de dincoace de Prut. Fanfara din Chetriş, Ansamblurile folclorice ''Sârba cu năframă'' din Hârlău, ''Floare de mălin'' din Mălini, ''Stejărelul'' din Sticlăria-Scobinţi, ''Arcanul'' din Pârteştii de Jos, ''Doina Carpaţilor'', ''Hora'' şi'' Rapsodia'' din Iaşi, ''Trei generaţii'' din Flămânzi, formaţia de dansuri populare din Miroslăveşti, formaţia de fluieraşi din Sticlăria-Scobinţi, orchestrele de muzică populară ''Rapsozii Botoşanilor'' şi ''Rapsodia Vasluiului''. Între acestea Ansamblul folcloric ''Baltagul'' a fost singura formaţie invitată din alte regiuni ale României. Ca o recunoaştere a valorii artistice a acestui ansamblu unic în România.
Parada portului popular a adunat pe magistralele Iaşiului o mare de oameni incântaţi de farmecul fanfarei din Chetriş, de bogăţia costumelor populare şi de toată această revărsare de frumuseţe, de curăţenie sufletească şi de bucurie a vieţii. Am fost tentat mereu să compar cele văzute la Iaşi cu cele trăite pe la noi. Facem şi noi la Bistriţa lucruri frumoase. Unele, cele desfăşurate sub bagheta profesorului doctor Dorel Cosma de-a dreptul minunate. Însă la Iaşi simţi că eşti în capitala bunului simţ! Firescul nemachiat, normalitatea tonifiantă, sentimentul că eşti martorul privilegiat la desfăşurarea unor evenimente plăcute care fac bine întregii tale fiinţe este unul puternic şi permanent. De aceea doreşti mereu, ca această dragoste ne mai întâlnită să nu se termine niciodată...
Spectacolul de gală al festivalului a avut loc la casa de cultură a studenţilor, o sală elegantă plină ochi cu spectatori dornici de frumos. Actriţa Carmen Târnoveanu de la Teatrul Naţional din Iaşi a prezentat cu eleganţă şiragul de mărgăritare al formaţiilor folclorice tradiţionale de pe tot cuprinsul Moldovei. La această a 44 -a ediţie Baltagul a strălucit din nou prin autenticitatea programului prezentat, prin eleganţa dansatorilor şi prin frumuseţea cântecelor aduse în scenă de Petruţa Creţa şi Cornelia Ardelean Archiudean. Îndelung aplaudat de spectatori programul ''Baltagului'' conceput de Ioan Cira, Vasile Haja şi Ilie Roiban a fost unul bine gândit şi receptat ca atare de spectatori. Cu bucurie şi cu încântare. Primarul Ioan Cira a fost sărbătorit chiar pe scenă, în timpul spectacolului primind de la Centrul judeţean Iaşi pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale şi de la Studioul de televiziune Iaşi felicitările de rigoare şi diplome de onoare pentru vrednicia sa întru conservarea şi promovarea valorilor tradiţionale ale monorenilor. Directorul Adrian Ardelean s-a adresat spectatorilor spunându-le: ''datorăm lui Ioan Cira prezenţa Ansamblului folcloric Baltagul la marile evenimente culturale ale Iaşiului din ultimii 18 ani! Îi urăm ''La mulţi ani'', dorindu-i multă sănătate Dânsului, familiei şi ''Baltagului!''.
''A face ce e drept şi a vorbi adevăr Îi sunt mai plăcute lui Dumnezeu decât sângele jertfelor'' spune un proverb al înţeleptului Solomon. De aceea am consemnat cu dreptate adevărurile de la Iaşi unde Voievozii şi Domniţele Monorului au dus faima plaiurilor noastre. Are Ilie Roiban o vorbă pe care o spune şi la bucurie şi la tristeţe, potrivită fiind a fi scrisă şi în acest final de poveste: Doamne, nu uita de noi!

Comentarii

10/10/12 23:42
RADU VASILE

SUNT FOARTE BUCUROS CA AM PUTUT AFLA CE S-A INTAPLAT ANUL ACESTA LA IASI,FELICITARI PENTRU BALTAGUL,LA MULTI ANI D-LE PRIMAR, UN PRIETN AL FAM.ARCHIUDEAN , DIN IASI ,DAR ACUM SE AFLA MAI DEPARTE.
Dinule,felicitari penru relatare,i-mi pare rau ca nu am fost la Iasi,trece-ti Prutul.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5