ANCHETA – INTERVIU pentru membrii Societaţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud NICULAE VRĂSMAŞ

NICULAE VRASMAS Născut în 3 noiembrie 1939 la Prundu Bârgăului, jud. Bistriţa – Năsăud, Niculae Vrăsmaş a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie - Geografie, secţia geologie şi a lucrat ca geolog în mai multe unităţi de profil (ISEM, IGEX, Bucureşti, IPEG Hărghita, Miercurea Ciuc şi PROSPECŢIUNI Bucureşti), îndeplinind mai multe funcţii de conducere şi cercetând aproape întreg teritoriul ţării. Activitatea sa profesională a fost oglindită şi în presa vremii, în numeroase articole şi reportaje, în „Zori noi”, Suceava („Geologii din Călimani”, reportaj de Platon Pardău) şi „Informaţia Hărghitei”, în emisiuni radiofonice realizate de Ion Vulcan, filme documentare realizate de Horia Vasiloni, de la TVR şi în volumul de reportaje „8 aldin de noapte”, Editura Eminescu, Bucureşti, 1973, al lui Mihai Caranfil, capitolul „Altfel de călătorii spre centrul pământului”, p.110-112. Este autorul a peste 100 de lucrări de specialitate în domeniul cercetării resurselor naturale, din întreaga ţară.

Retras din capitală, în anul 2000, în străvechea „capitală” a Bârgăului natal, continuă să lucreze în domeniul resurselor minerale şi mediului, fiind o perioadă şi consilier local ales, dar principala sa activitate a devenit publicistica. Colaborează la diferite ziare şi reviste locale sau naţionale, în principal la Casa de presă „Răsunetul” Bistriţa, aflându-se, în primăvara lui 2005, printre iniţiatorii seriei noi şi ulterior redactorul şef al suplimentului „Gazeta de Bârgău”, publicat lunar în ziarul „Răsunetul de Bistriţa – Năsăud”. Numeroase din lucrările sale (studii, eseuri, proză scurtă şi diverse articole, preponderent pe teme de cronologie, toponimie, etnografie şi folclor, memorialistică, istorie şi critică literară), au apărut în următoarele publicaţii culturale: “Vatra”, Târgu Mureş, “Revista Ilustrată”, Bistriţa, “Mişcarea literară”, Bistriţa, „Eco Terra”, Cluj - Napoca, „Ferma”, Timişoara, “Arhiva Someşană”- seria a III-a, Cluj - Napoca, „Vatra Veche”, Târgu Mureş, „Studii etnoculturale”, Bistriţa, „Mesagerul”, “Mesagerul literar şi artistic”, Bistriţa, “Răsunetul”, Bistriţa, „Gazeta de Bârgău”, Bistriţa şi altele. A publicat, până în prezent, următoarele volume: Regele brazilor şi folclorul, Editura “Europres” Bistriţa, 2005, Prundu Bârgăului, o vatră străveche, vol.1, Editura “Karuna” Bistriţa, 2007 şi Jurnale paralele - Radu Petrescu văzut de un elev al său, Editura “Eikon”, Cluj - Napoca, 2008. A îngrijit o serie de articole postume şi volumul omagial „Nori dantelaţi – Nuages denteles”, ale poetului bârgăuan Teo Vrăsmaş.

Cartea „Jurnale paralele - Radu Petrescu văzut de un elev al său”, Editura Eikon, 2008, Cluj-Napoca, a fost bine receptată de critica de specialitate din ţară, având cronici pozitive, într-o serie de publicaţii culturale, precum România literară, Altitudini, Viaţa Românească, Făclia, Cluj, Ziua de Cluj, Mişcarea literară, Revista ilustrată, Mesagerul literar şi artistic, Răsunetul, etc., cartea primind două premii, în anul apariţiei: Premiul pentru debut în volum literar, la Concursul Naţional de Proză a celei de a XXVI-a ediţie a Saloanelor „Liviu Rebreanu”, noiembrie 2008 şi Premiul pentru beletristică – proză, al "Anului Editorial 2008 – Carte şi presă clujeană", oferit de Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" din Cluj – Napoca.

Niculae Vrăsmaş este membru al următoarelor societăţi: Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Societatea Scriitorilor din judeţul Bistriţa – Năsăud, Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni” şi membru fondator al Clubului Cultural Internaţional ”Boemia” şi al Fundaţiilor Culturale „Plaiurile Bârgăului” şi „Speranţa Reînviată”. A primit numeroase diplome de apreciere şi de excelenţă, precum şi „Titlul de Onoare” - în presa culturală pe anul 2009, din partea Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa – Năsăud.

1. Ce credeţi că ar trebui să ştie cititorii despre dumneavoastră?

- Nu atât despre mine, cât despre orice seamăn al nostru care scrie, cred că cititorii ar trebui să ştie cel puţin următoarele lucruri: locul de origine, generaţia din care face parte, domeniile de activitate abordate şi o poză reprezentativă.

2. De ce scrieţi?

- Întrebarea nu este uşoară, dar răspunsul meu e simplu. Având prima filă albă în faţă şi cunoscând puterea cuvintelor scrise, am luat pana cu cerneală de tintă şi am notat primele nume, observaţii, idei, întâmplări, dar mai ales scrisori, pentru că am plecat la 12 ani din satul natal. Viaţa mea, prin meseria de geolog, a fost un adevărat pelerinaj, în care am cunoscut cele mai frumoase locuri şi oameni deosebiţi, despre care simţeam nevoia să scriu.

3. Cum vedeţi rostul scrisului?

Viaţa reală a omului bate romanul şi filmul, pe care ficţiunea o poate modela, aş spune, în mod educativ.

4. Care sunt valorile în care credeţi?

- Aici ar fi mai multe lucruri de comentat, dar ca să fiu practic aş rezuma doar faptul că valorile, de orice fel, trebuie să fie perene. Mai ales literatura.

5. Cum scrieţi?

-Scriu foarte simplu, oricând, oriunde şi în orice poziţie, angajându-mă aproape la oricare temă, dar asta o fac pentru acumularea datelor şi ideilor, pasiunea mea fiind cercetarea domeniului înconjurător.

Consider că imaginile, întâmplările, convorbirile şi ideile trebuiesc înregistrate în forma lor brută, dar ele necesită ori o prelucrare de strictă specialitate, ori îmbrăcarea lor într-o cât mai adecvată haină literară.

Scriu foarte mult, dar public puţin. Sunt într-o continuă luptă cu timpul pentru a reuşi finalizarea lucrărilor începute şi în perspectivă. Aş afirma că scrisul meu nu este încă definit, având în vedere multitudinea temelor care mă atrag. Pendulez între monografie, istorie literară şi proză.

6. În cariera dv. scriitoricească, există oameni cărora le datoraţi ceva?

- Evident. Nu cred că mă apucam nici în mod serios de citit, dacă nu aveam exemplu pe fratele mai mare, Teo, un adevărat spărgător de zid spre cunoaştere, care a înghiţit biblioteca bunicului şi a scris numeroase poeme. Dar am mai avut şi marele noroc de a fi elevul lui Radu Petrescu, profesorul meu de limba şi literatura română la Prundu Bârgăului, un veritabil model, fără al cărui sfat nu aş fi început să să scriu.

7. Consideraţi că aveţi format un cerc de cititori? Cine sunt ei şi ce aşteaptă de la dv.?

- Primul meu cerc de cititori s-a format printre cei interesaţi de monografia locurilor şi personalităţilor din ţinutul Bârgăuan, despre care am scris şi încă mai am în sertar numeroase lucrări care sunt aşteptate de foarte mulţi, care deseori mă întreabă când le voi publica.

8. Credeţi în prietenii literare?

- Prieteniile literare pot fi şi între scriitori care nu sunt contemporani, sau care nu se cunosc personal, dar cele mai preţioase rămân prieteniile între cei care se întâlnesc mai des, schimbând opiniile, alături de un pahar de nectar.

9. Fiecare scriitor gândeşte la cartea de căpetenie care să-l reprezinte. Aţi scris-o deja? Dacă nu, cum o imaginaţi/ proiectaţi?

- Cred că oricare carte scrisă trebuie să aibă un anumit rost, care să acopere un gol despre valori rămase în umbră şi să aibă, evident, un rol educativ. Mă dezgustă pornografia care a început să-şi scoată colţii, în detrimentul unor adevărate poeme. Personal am multe viitoare cărţi în sertar, pe care le consider interesante, dar nu aş putea face o ierarhizare a lor.

10. Grupările literare, cenaclurile, credeţi că mai au vreun rost? Care ar fi el?

- Atât grupările cât şi cenaclurile, literare, au avut şi vor avea, mereu, un mare rol în cunoaşterea, cultivarea şi stimularea creaţiei literare.

11. La ce lucraţi acum?

În prim plan rămân: „Monografia Ţării Bârgaielor”, „Dicţionarul culturii Ţării Bârgaielor”, „Alaiul Nunţilor de pe Bârgău”, articole de proză, dar şi un viitor roman, cu titlul încă nedefinitivat.

12. Ce reprezintă pentru dv. Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud?

- Ca în orice activitate, lucrurile se desfăşoară pe făgaşul normal atunci când sunt bine organizate şi susţinute printr-un for de breaslă, fapt dovedit şi de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, care are un rol benefic.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5