Al 17-lea academician format la Liceul/ Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Năsăud prof. univ. dr. SEVER POP (1901 – 1961) membru post - mortem al Academiei Române din 15 noiembrie 2012

- Partea I -
prof. dr. Gheorghe Pleş

„Îţi aduci aminte, scumpă mamă, când m-ai dus la şcoală, la Năsăud, şi mi-ai luat degetele şi mi-ai făcut sfânta cruce, când am păşit pragul şcolilor năsăudene?”
Sever Pop, Louvain, scrisoare către mama – 5 iulie 1958

„Dialectologia românească a pierdut pe cel mai mare reprezentant al ei, iar dialectologia internaţională pe animatorul şi organizatorul său genial.”
Prof. univ. dr. Willem A. Grotaes, Tokio, extras din necrolog - februarie 1961

„ Sever Pop a fost autor al unor opere fundamentale în domeniul lingvisticii, tocmai domeniul de care se ocupa Academia Română. A făcut primul Congres internaţional de dialectologie; a fost în privinţa asta un premergător. Marele savant a murit român, nu şi-a luat naţionalitatea belgiană şi ultimul său gând a fost la ţara sa dragă, la pământul unde a văzut pentru prima dată lumina zilei, la moşii şi strămoşii săi.
Să facem noi ceva, să facă Astra ceva, să propunem Academiei Române, să spele ruşinea de a nu avea între membrii săi pe ACADEMICIANUL SEVER POP!?
Prof. univ. dr. Alexandru Husar, discurs la Zilele Ilvene,
Poiana Ilvei - 26 decembrie1996

Studii: -Şcoala elementară - 3 clase în Poiana Ilvei (1907-1910) iar clasa a IV-a la Şcoala Normală din Năsăud:1910 – 1911; Gimnaziul/Liceul Fundaţional Grăniceresc din Năsăud (1911-1919), Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Daciei Superioare din Cluj (1919-1923)., Doctorat în filologie(1925), urmat de Specializare post doctorală la Paris în geografie lingvistică, în cadrul Ẻcole des Hautes Ẻtudes de la Paris.(1927).
Cariera:
- didactică : profesor de limba şi literatura română la Seminarul pedagogic universitar din Cluj (1923), asistent universitar (1923-1929), director al Lectoratului de Dialectologie subordonat catedrei de filologie modernă (1926), lector (1929 ) iar din 1931 conferenţiar la catedra de dialectologie a Universităţii clujene; profesor universitar la Cernăuţi (1939) şi Bucureşti (1940), director adjunct al Academiei Române din Roma (1941 – 1946), profesor la Universitatea din Louvain – Belgia (1948 – 1961);
- cercetare: a fondat Le Centre International de Dialectologie générale de la Louvain, a înfiinţat, condus şi redactat publicaţia revuistică a acesteia „Orbis” (volumele I-IX 1952-1960): în 1960, a organizat în premieră mondială la Louvain şi Bruxelles Congresul internaţional de dialectologie;
- opera ştiinţifică : Lingua et Literatura Romanorum ut principali, in Linguistica et in Philologia romanica ut subsicivis – teză de doctorat, 1925 - (cf. Maria Ruşti); Atlasul lingvistic român, partea I, vol. I.:Părţile corpului omenesc şi boalele lui, Cluj, 1938; vol. II: Familia, Sibiu-Leipzig, 1942, Micul Atlas lingvistic român, partea I, vol. I, Cluj, 1938, vol. II, Sibiu-Leipzig, 1942; Grammaire roumaine, Berna, 1948, Encyclopédie de la Philologie Romane: Langues et dialectes de la Romania, Louvain, 1954-1955; ed. a II-a, 1956-1957; ed. a III-a, 1958-1959.

Performanţe şi recunoaşteri deosebite:
- şef de promoţie al Liceului grăniceresc din Năsăud – seria 1919;
- premii speciale obţinute în liceu: conduită morală, la desen, şi al Secţiunii literare a Societăţii elevilor „Virtus Romana Rediviva”,
- cea mai mare medie la examenul de maturitate ( ~ bacalaureat) cu calificativul
maturu cu eminenţă;
- examenul de licenţă în filologie, în 1923 – magna cum laude;
- teza de doctorat susţinută în 1925 – magna cum laude;
- Premiul Prinţul Bibescu, decernat de Societatea de Lingvistică” din Paris - 1940
- decoraţii: Cavaler al Coroanei României (1938);Cavaler al ordinului Steaua României (1941), Comandor al Ordinului Alphonse X cel Înţelept, cu Placă – Spania (1955); Croix de chevalier dans l`Ordre des Palmes academiques de France ;i Commandeur de l'Ordre de la Courrone de Belgique (1958),
şi recent
- MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE (post-mortem) – 15 noiembrie 2012.

Sever Pop este cel de-al 17 – lea academician care a fost elev al Liceului grăniceresc din Năsăud şi primul dintre ei la categoria membru post-mortem, titlu care se poate acorda în baza Legii nr. 752/2001 de Organizare şi funcţionare a Academiei Române: ”Calitatea de membru al Academiei române poate fi acordată şi post – mortem” (cap. II Organizare şi funcţionare art.6, aliniat (4) ).
Până în 2010 Academia Română a acordat doar 14 titluri de membru post-mortem, începând cu Mihai Eminescu în 1948, Bela Bartok în 1991, alţi 10 membri în 2006 (printre care şi scriitorul francez Alphonse Daudet – singurul neromân) şi 2 în 2010. Cu încă 7 membri admişi în 1912 a numărul lor a ajuns la 21; propunerea ca Sever Pop să fie ales academician reprezintă o dorinţă mai veche a năsăudenilor, formulată şi aclamată de participanţii la manifestările culturale de la Poiana Ilvei , cu prilejul acordării numelui lui Sever Pop Şcolii Generale din localitate în ziua de 26 decembrie 1996.
Preluată şi asumată prin demersuri repetate şi meritorii ale Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară Sextil Puşcariu şi Filialei din Cluj – Napoca a Academiei Române (aprilie 2010, martie 2011 şi august 2011), iniţiativa s-a finalizat cu succes în 15 noiembrie 2012.
Celor două colective, FELICITĂRI, MULŢUMIRI, SENTIMENTE DE
ADMIRAŢIE ŞI PREŢUIRE!”
Liceul „George Coşbuc” din Năsăud a dăruit până acum Academie Române un număr de 17 dintre absolvenţii (abr. a / anul; cei cu studii integrale în liceu - subliniat),) sau elevii (abr. e / anul plecării din liceu) săi.
Au devenit membri:
(T) titulari: George Coşbuc ( a / 1884,) scriitor, 1916 - corespondent din 1900; Nicolae Drăganu ( a / 1902), filolog ,1939 - corespondent din 1923; Constantin Moisil ( a / 1891), istoric, 1948 – corespondent din 1918; Simion Florea Marian (e / 1871), etnolog, 1881; Liviu Rebreanu (e / 1897), scriitor, 1939.
(C) corespondenţi :Leon Daniello ( a / 1910 ), medic ftiziolog, 1965; ;Tiberiu Morariu ( a / 1924) geograf, 1955;Augustin Vancea (a/1912), geolog, 1963, Emil Isac (e /1904) scriitor, 1948.
(O) de onoare: Miron Cristea ( a / 1887), patriarh al României, 1919); Nicolae Bălan ( a / 1900), mitropolit al Ardealului, 1920; Virgil Şotropa ( a / 1885 ), istoric, 1943; Iuliu Moisil ( a / 1879 ), enciclopedist, 1943; Iuliu Prodan ( a / 1894), botanist, 1955;Dumitru Protase ( a / 1946 ), istoric, 2004, Iulian Marţian ( e / 1883 ) arheolog, 1933;
(PM) post mortem: Sever Pop (a/ 1919) dialectolog , 2013.
Alţi 3 membri ai Academiei Române au studiat şi ei la Năsăud, înaintea înfiinţării Liceului grăniceresc: botanistul Florian Porcius (T – 1882) la Şcoala Normală Capitală (a/1831) şi Cursul Preparandial (a/1838); filologul Grigore Silaşi,(O-1877) la Şcoala Normală Capitală ( a /1850) şi profesorul Iacob Mureşianu (O-1877) jurnalist, director şi editor al Gazetei de Transilvania – Braşov, la Şcoala Trivială (a /1822).şi Şcoala Normală Capitală: (e /1824).
Numărul total de membri ai Academiei Române care au fost elev la Năsăud se întregeşte la 21 prin Tudor Drăganu, fost elev al Şcolii primare „Vasile Naşcu” în anul 1918-1919, înainte de a-şi urma în septembrie 1919 tatăl – Nicolae Drăganu- rector al Universităţii, la Cluj; unde au devenit amândoi profesori universitari, la o diferenţă de 5 decenii; tatăl - lingvist, iar fiul - jurist.
În acest impresionant tablou, distribuţia pe domenii ştiinţifice se prezintă astfel:
9 experţi în ştiinţe socio – umane, 7 filologi şi 5 mari specialişti în ştiinţele naturii.
Dialectologia - ramura favorită a lingvisticii pentru Sever Pop - studiază pentru o anumită limbă, dialectele (pentru zone demografice extinse) şi graiurile sale (pentru subzone semnificative ale acestora): (de exemplu: limba română, cu dialectul dacoromân - cel vorbit pe teritoriul României-; având 5 graiuri: printre care ardelenesc, moldovenesc, şcl.).
Sever Pop a avut şansa de a interacţiona în carieră specialişti de seamă: la Cluj dialectologul precursor român Sextil Puşcariu – rectorul întemeietor al Universităţii Daciei Superioare, iar la Paris : „… a avut ocazia să audieze nu numai cursurile lui Antoine Meillet, cel mai mare lingvist al vremii , ci şi pe cele…ale lui Jules Gillieron, creator al geografiei lingvistice şi autor al Atlasul Lingvistic al Franţei.” ( cf. Gavril Istrate)
Studiul dialectelor l-a atras cu o forţă irezistibilă pe Sever Pop permiţându-i să inoveze metodologic prin:
- culegerea informaţiilor prin conversaţii cu oameni simpli în casele din satele lor seara şi la munca câmpului, ziua - lucrând alături de ei pentru a le sesiza nuanţele graiului - ajutându-i şi mângâindu-şi dorul de hotarul poienarilor;
- deplasări cu autoturismul propriu pe mii de km parcurşi în zonele lingvistice eşantionate şi cercetate;
- interacţionarea de subiecţi din satele aflate cât mai sus posibil pe văile arealelor cercetate,: „… cu cât înaintăm de-a lungul văilor spre înălţimi, cu atât elementele de toponimie şi antroponimie au şansa de a se conserva mai bine şi de a fi mai aproape de forma lor primară.” ( cf. Sever Ursa)
- asocierea informaţiilor receptate prin anchetă lingvistică directă, cu diseminarea de chestionare detaliate unor informatori culţi notorii, selecţionând câte unul câte unul pentru provinciile cercetate (Ştefan Buzilă – Poiana Ilvei, Mihail Sadoveanu – Moldova, Ion Agârbiceanu – Ţara Moţilor, Al Brătescu – Voineşti pentru Muntenia),
- iniţierea în 1956 a cercetărilor pentru elaborarea Atlasului Lingvistic Sonor
al Belgiei şi regiunilor limitrofe,
- acompanierea Atlasului Lingvistic Român , incomod datorită marilor dimensiuni cu varianta redusă –color a . unui Mic Atlas format - carte .
În discursurile şi scrisorile sale Sever Pop a dat de nenumărate ori glas sale iubiri de glia limba şi simţirea românească, aşa cum găsim în exemplara sa profesiune de credinţă:
„ Dacă în două milenii insula latinităţii orientale n-a putut fi acoperită de spumoasele valuri orientale ale slavonismului care o înconjoară, credem că ea va putea rezista multor furtuni sociale, politice, etnice, care sunt îmbrăcate în negura de nepătruns a viitorului, căci un popor poate fi dezbrăcat de orice bunuri afară de limba pe care o vorbeşte. În limba noastră noi spunem: din vultur, vultur naşte, din stejar, stejar răsare”.
După mai bine de 5 decenii, prin recunoaşterea de către Academia României a valorii operei ştiinţifice a profesorului universitar Sever Pop, s-a realizat un mult aşteptat şi justificat act de dreptate.
Comunitatea din Poiana Ilvei va putea, cu satisfacţia visului împlinit şi firească mândrie, să modifice textul plăcii memoriale a Şcolii şi de la bustul lingvistului, scriind :
SEVER POP - membru al Academiei Române .