( Video) De Ziua Imnului Naţional, acasă la Andrei Mureşanu, cântecul patriotic a vibrat prin vocea lui Nicolae Furdui Iancu şi a copiilor români de peste hotare

Ziua Imnului Naţional a României a fost marcată la Bistriţa, la statuia poetului Andrei Mureşanu, ca o sărbătoare a conştiinţei şi unităţii noastre naţionale şi un prilej de a ne aminti despre începuturile destinului european al românilor care în perioada paşoptistă s-au raliat celorlalte mişcări revoluţionare din Europa acelor vremuri. Cinstirea simbolurilor naţionale înseamnă responsabilitate, dar şi respect pentru libertăţile obţinute cu greu de români.

Manifestările au debutat cu acordarea onorului militar pentru col. Cornel-Traian Scurt, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, primarul municipiului Bistriţa – Ioan Turc, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Camelia Tabără şi subprefectul Ioan Zăgrean. Protopopul ortodox Alexandru Vidican a fost rostit o rugăciune de mulţumire pentru toate binecuvântările pe care bunul Dumnezeu le-a dat României şi poporului român.

„Prin Constituţie se statuează „Ziua Naţională – 1 Decembrie, Imnul Naţional – Deşteaptă-te, române!, stema şi sigiliul Statului Român. Sărbătorirea Zilei Imnului Naţional la Bistriţa are o semnificaţie deosebită, pentru că autorul versurilor, poetul Andrei Mureşanu, s-a născut la Bistriţa în 16 noiembrie 1816. Încă de la debut, poemul „Un răsunet” apărut în revista „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” de la Braşov, a fost un strigăt de luptă, de curaj, de mobilizare a românilor. A devenit Imnul Revoluţiei românilor de la 1848 prin aşezarea pe linia melodică compusă de Anton Pann. De atunci, Imnul „Deşteaptă-te, române!” a fost cântat de fiecare dată când românii au fost nevoiţi să pună mâna pe armă sau să ia atitudine, în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878, în timpul războiului pentru Întregirea Neamului, în al Doilea Război Mondial. A fost cântat în 1986, la Braşov - Andrei Mureşanu a trăit cea mai mare parte a vieţii la Braşov – şi apoi a fost Imnul Revoluţiei Române din 1989. Este un cântec iubit de românii din ţară şi de românii din mult prea marea diasporă românească. Ne iubim simbolurile naţionale, ne respectăm simbolurile naţionale, pentru că astfel ne arătăm ataşamentul faţă de ţară şi poporul român. La mulţi ani, România!, La mulţi ani, români!”, a transmis primarul Ioan Turc.

Copiii din Tabăra ARC de la Sângeorz-Băi, din comunitatea românească din Ucraina şi din Grecia, au prezentat cântece patriotice, un recital extraordinar fiind susţinut de îndrăgitul Nicolae Furdui Iancu, simbol al românismului şi al patriotismului, în acompaniamentul orchestrei profesioniste „Cununa de pe Someş”, condusă de dirijorul Anghel Urs.

Sub privirile blânde ale poetului Andrei Mureşanu, au răsunat cântecele „Nu uita că eşti român”, „Noi suntem români”, „Aşa-i românul”, evenimentul culminând cu intonarea Imnului Naţional.

Finalul ceremonialului a aparţinut Gărzii de Onoare care a defilat în faţa audienţei, pe muzica Fanfarei Garnizoanei Bistriţa.

La evenimentul organizat de Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, Primăria Bistriţa, Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” şi Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud, au participat col. Cornel-Traian Scurt, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, primarul municipiului Bistriţa – Ioan Turc, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean – Camelia Tabără şi Ciprian Kecskes-Simionca şi subprefecţii Ioan Zăgrean şi Decsei Atilla, deputatul Diana Morar, senatorul Ovidiu Florean, secretarul de stat Terente Ciui, dr. Cornelia Vlaşin – şef Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, managerul CJC B-N – Alexandru Pugna, şefi ai instituţiilor militarizate din subordinea MAI, dar şi şefi ai instituţiilor descentralizate – ec. Dorina Cicioc (Finanţe), ing. Ioan Nuţu Tabără (DAJ B-N), Sever Roman (APM), consilierii judeţeni Doina Sigmirean şi Calo Viorica, inspectorii şcolari Mia Bozga şi Doina Macarie, rezervişti şi bistriţeni patrioţi.

Comentarii

29/07/22 14:19
Iuliu

Motto:
„ Înaintea ochilor mei stă ziua-noaptea PLEBEA, poporul cel de rând , de a cărui înaintare in cultură , bunăstare și înflorire materială și spirituală, m-aș bucura din adâncul sufletului și încă în aceeași măsură , în care mă întristez astăzi , văzându-l zăcând în noptaticul întunerec al minții, lipsit de tot feliul de cunoștință , atât în privire sufletească , cât si trupească , prin urmare, expus la râpa pierirei, ce în scurt timp poate să urmeze, el este – după puțin însemnătoarea mea părere – acea parte constitutivă la trupul unei nații, de la a cărei cultură sau orbire , însuflețire sau amorțire, viață sau moarte, atârnă pentru totdeauna apunerea sau rădicarea, înflorirea sau cotropirea întregii nații.”
(ANDREI MURESANU- Gazeta de Transilvania, VIII, 1845)
Andrei Mureșanu a lucrat ca profesor la Brașov și a început să publice poezii și articole în ”Foaie pentru minte, inimă și literatură”, o revistă românească cu caracter cultural, supliment al ziarului “Gazeta de Transilvania”. Poemul său intitulat “Un răsunet”, a fost scris la Brașov si versurile au fost puse pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), devenind marșul revoluționarilor români din 1848 din Transilvania, fiind numit de Nicolae Bălcesu ”Marseilleza românilor”. Denumit ulterior ”Deșteaptă-te, române !”, poemul – alcătuit din 11 strofe – a devenit, din 1990, imnul de Stat al României, iar la ocaziile festive se interpretează doar strofele 1, 2, 4 și 11.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ''Deşteaptă-te române!'' a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Un răsunet / Deşteaptă-te, române!
de Andrei Mureșanu
1.
Deşteaptă-te, Române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
2.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfători în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
4.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
”Vieaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fiii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

Ne-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

Ne-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin întrigă şi silă, viclene uneltiri!
11.
Preoţi, cu crucea-n frunte, căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei prea-sfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

(21 iunie, 1848 - În “Foaie pentru minte, Inimă și literatură”)

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5