Trenul Regal, într-o călătorie simbolică de la Cluj-Napoca la Alba Iulia, cu ocazia aniversării Centenarului Încoronării Regelui Ferdinand și a Reginei Maria

Motto:
"Punând pe Capul Meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, Coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci Coroana României-Mari, Mă închin cu evlavie memoriei celor cari, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe acei cari au proclamat-o într-un glas şi o simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare (...)"
(Alba-Iulia, 15 Octomvrie 1922 FERDINAND I- Din Proclamaţia către ţară, dată cu prilejul încoronării ca rege al tuturor românilor)

Asadar, în urmă cu un secol, în data de 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, s-a a avut loc unul dintre cele mai importante momente din istoria contemporană a României, prin încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, ca suverani ai tuturor românilor dintre Nistru şi Tisa.
Ideea unei încoronări regale, pentru a sărbători naşterea României Mari, a fost acceptată la scurt timp după încheierea Tratatelor de Pace.
Evenimentele s-au desfăşurat în "Catedrala Reântregirii" care a fost ridicată special pentru încoronare, în mai puţin de un an, iar pentru a permite ridicarea lăcaşului de cult ortodox, a fost demolat o parte din zidul cetăţii Alba Iulia, inclusiv o zonă a fortificatiei incluzând bastionul Mihail.
Slujba încoronării şi Te Deum-ul au fost oficiate de patru mitropoliţi ortodocşi, iar Regele Ferdinand I şi Regina Maria au fost aşezaţi pe tronurile împărăteşti.
După terminarea serviciului religios, suveranii şi întregul cortegiu au fost conduşi de Înalţii Prelaţi în curtea Catedralei, sub un baldachin, întreţesut cu brocart roşu şi galben pe un fond alb, urmaţi de preşedinţii Corpurilor Legiuitoare cu coroanele regale unde a avut loc încoronarea suveranilor României Mari.
Regele Ferdinand I, de confesiune catolică, şi-a pus singur pe cap coroana de otel mostenită de la Regele Carol I, căreia i s-au adăugat insemnele Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei, apoi Regina Maria a îngenuncheat în faţa sa şi acesta i-a aşezat pe cap o coroană nouă care fusese confecţionată din 1,8 kilograme de aur, provenind din Munţii Apuseni.
Au fost trase 101 salve de tun care au anunţat imediat că primul suveran al tuturor românilor a primit consacrarea funcţiei sale. Apoi, cei doi suverani au ieşit din Catedrala Reîntregirii pentru a fi aclamaţi de aproximativ 30.000 de spectatori şi de 15.000 de soldaţi.
A urmat o paradă militară în timpul căreia Ferdinand I şi Maria au mers călare în fruntea regimentelor ai căror comandanţi onorifici erau.