Recital extraordinar de muzică și poezie al artistului Sergiu Cioiu, la Centrul Cultural Dacia, de Ziua Culturii Naţionale

Ziua Culturii Naţionale a fost marcată de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin Centrul Judeţean de Cultură Bistriţa-Năsăud, prin evenimentul „Cântă poezia”, găzduit luni seara de Centrul Cultural Dacia.

„Este o întâlnire cu muzica şi poezia românească, adusă de un mare artist al neamului nostru românesc. Prin întâlnirea din această seară vrem să marcăm Ziua Culturii Naţionale. În 2011, mai exact în 16 noiembrie, s-a hotărât ca ziua de 15 ianuarie – ziua în care sărbătorim naşterea poetului Mihai Eminescu – să fie dedicată culturii noastre naţionale. Vrem să aducem un omagiu tuturor făuritorilor de cultură, indiferent de domeniul în care ei se afirmă, care au aşezat între valorile culturii universale valorile culturii româneşti”, a transmis, în debutul spectacolului, managerul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Alexandru Pugna.

Sergiu Cioiu s-a reîntors la Bistriţa, după mai bine de 50 de ani, aducând în faţa publicului compoziţii proprii pe versurile marilor poeţi români Mihai Eminescu,
Marin Sorescu, Miron Radu Paraschivescu, Geo Bogza, Romulus Vulpescu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Ştefan Radof, Alexandru Mandy, în acompaniamentul pianistului Lyuben Gordievski.
***
Cunoscut interpret de muzică uşoară din anii ’60, ’70, ’80, Sergiu Cioiu, despre care Nichita Stănescu scria „Bucuria interpretării lui, ne deschide pleoapa cu un răsărit de stea…” a lansat mari piese de succes precum „Cântecul vântului”, „Glasul tău”, „Pentru cine?”, „Mersi, Bécaud”, „Primul loc de pe pământ”, „Cred” și Tripticul patrimonial dedicat operelor lui Constantin Brâncuși, de la Tg. Jiu, „Poarta sărutului”, „Masa tăcerii”, „Coloana fără sfârşit”.
Sergiu Cioiu este absolvent al I.A.T.C. „I.L. Caragiale” (Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică – Arta Actorului, promoția 1964). În perioada 1964-1967, este angajat al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București, unde este cotat ca un apreciat interpret de cântec poetic. În august 1965, selecționat de Bruno Coquatrix, este remarcat pe scena Teatrului Olympia din Paris. În cunoscuta revistă "Le Figaro", a fost comparat cu Yves Montand (din perioada tinereții) şi cu Marcel Mouloudji. Din anul 1966, îmbrățișează o carieră de artist independent, performând pe diferite scene din România, Europa (Franța, URSS, Polonia, Belgia, Olanda) și Israel. Între 1972 și 1975, este actor al Teatrului de Operetă “Ion Dacian” din București.
În perioada 1975-1982, este profesor de actorie pentru învățământul artistic la Școala Populară de Artă din București, la catedrele de actorie și canto. În această perioadă înființează "Teatrul de hîrtie", un teatru-studiu bazat pe dramatizări din poezia românească. Spectacolele de poezie și muzică realizate de Cioiu au fost premiate în cadrul unor festivaluri naţionale.
În anul 1982, părăsește țara împreună cu familia și se stabilește mai întîi în Franța, apoi în Canada, la Ottawa. În Canada, oferă ateliere de arta actorului la University of Ottawa, colaborează cu Teatrul municipal din Hull (Théâtre de l’Île), continuă o activitate de actor, interpret de cântec și poezie.
Din 2016, revine anual în România, cu recitaluri de poezie și muzică, pe scenele unor teatre din București, Brașov, Caracal, Cluj, Constanţa, Craiova, Iași, Slatina, Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea. Apare la numeroase emisiuni de radio şi televiziune.
Tot din 2016, lansează prin Casa de Discuri Eurostar, trei albume discografice.
De asemenea, în primăvara anului 2016, lansează un volum de memorii, intitulat "Nu știm aproape nimic – Pusa Roth în dialog cu Sergiu Cioiu" (Editura Ars Longa). Volumul este însoțit de un audiobook – o trecere în revistă a acelei epoci, în care s-au lansat cântece esențiale din repertoriul artistului.