Revista ROMÂNIA LITERARĂ nr. 23/ iunie 2022

Realitate și ficțiune

Virgil RAȚIU

În editotrial, de asemeni în notele de pe ultima pagină, Nicolae Manolescu nu scapă prilejul să analizeze starea de război în urma asaltului armat (deja au trecut 100 de zile) al Rusiei asupra Ucrainei. Starea despre fronturile de luptă arată mai degrabă a măcel între oameni, nu a război, „Răsboiul lui Putin”, cum l-a numit N.M. Alarmant este faptul V. Putin reușește să țină moralul rușilor ridicat printr-o propagandă deșănțată în favoarea Federației și a victoriei împotriva ucrainenilor, încărcată de fake news care favorizează în capul dictatorului de la Moskova instalarea unei „realități” glorioase pentru Rusia, grav fiind că omul de la Kremlin a pierdut simțul realității, devenind împreună cu armata și aparatul propagandistic foarte periculoși, toate acestea putându-l conduce la gesturi imprevizibile. Putin, de fapt, este în război cu întreg Occidentul. Cum Putin a pierdut contactul cu realitatea, făurindu-și realitatea lui pe care o răspândește în tot ce „respiră rusește”, pentru Occident, și Ucraina mai întâi, este o urgență teribilă de a încerca, dacă nu să-l trezească pe dictator, ceea ce este destul de greu, măcar să-l combătă pe toate fronturile, să-i inculce sentimentul înfrângerii, chiar cu riscul de a-l face să se simtă încolțit și să reacționeze ca o fiară. „Singurul lucru dovedit ineficient în întreaga istorie a omenirii este pasivitatea în fața răului”, accentuează N.M. Exemplele și citatele din diferiți autori și opinenți ai lumii despre ruși și Rusia, trăitori de sec. XIX ori astăzi, sunt edificatoare privind năprasnica vreme de război pe care o traversăm.
Sunt de reținut numeroase articole, comentarii, eseuri, cronici literare și de artă. Mircea Mihăieș scrie despre „relațiile” dintre Rusia (URSS) și SUA înainte de războiul lui Putin. E amintit aici fostul mare mahăr politic la vârful a diferite comisii prezidențiale americane, Henry Kissinger, implicat în numeroase acțiuni și incidente din anii 1980 care au avut loc în Orientul Mijlociu și Orientul Apropiat, în sudul Asiei, în Africa de Nord și de Sud, fiind vorba de crime comandate, corupție globală, genociduri etc. Irina Petraș analizează lirica lui Adrian Popescu în eseul intitulat „Iluminări, înluminări, anluminùri”, închinat lui A.P. cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la naștere. Renumitul și îndrăgitul poet are în palmaresul său o suită de volume de poezie, de proză și eseu. Nicolae Prelipceanu își intitulează nota „O stafie bântuie România” în care nu este vorba despre o stafie a Manifestului Partidului Comunist a lui Marx, care a pordus la vremea lui efecte demolatoare în întreaga lume, ci de o stafie ce se arată în România, un proiect de lege care privește noile drepturi ale SRI (Serviciul Român de Informații). Alte comentarii la fapte de azi și ieri semnează Toma Pavel, Alexandru Călinescu, Alex Ștefănescu, Remus-Valeriu Giorgioni, Ioan Adam, Horațiu Stamatin, Leo Butnaru, iar cronici de artă, muzică și teatru: Cătălin Davidescu, Liana Tugearu, Marina Constantinescu.
Sumarul revistei mai cuprinde: Vasile Spiridon (despre activitatea progandistică pentru „export” purtată de regimul anilor 1950/1970 încercându-se implicarea unor scriitori cu semnătură interzisă în publicațiile din țară, ca Ion Vinea, Radu Gyr sau Nichifor Craini, în publicații pentru străinătate; acestuia din urmă îi creionează pe larg un portret din acea perioadă); Răzvan Voncu (despre proza lui Gabriel Chifu, aici, romanul «Cartograful puterii», Ed. Cartea Românească, 2021); Alxandru Colțan (despre «Restul ca problemă a filosofiei» de Alexander Baumgarten – Ed. Polirom, 2021); Ovidiu Pecican (abordează cartea de interviuri cu Andrei Marga, alcătuită de el însuși, «Viziune și acțiune», Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2021); Cristian Vasile (analizează «Pagini din istoria diplomației românești» de Ioan Opriș – Ed. Altip, Alba Iulia, 2020); Ioan Holban (despre «Suburbiile fricii», poezii de Gheorghe Vidican – Ed. Limes, 2021); Horia Gârbea (are în vizor romanul «Măștile din spatele măștii» de Teodor Hossu-Longin – Ed. Hyperliteratura, Buc., 2022); Andrea H. Hedeș (despre «Petrecere cu stil. Literatură și gastronomie» antologie literar-familială de Irina Petraș); Gheorghe Grigurcu (o polemică la volumul «Înapoi la Monica Lovinescu» de Angela Furtună – Ed. Integral, Buc., 2021) etc.
Semnalăm trei interviuri, tustrele importante și incitante: cu Andrei Cornea (despre traducerea și editarea «Platon – OPERA integrală», realizat de Cristian Pătrășconiu), cu poetul Ștefan Aug. Doinaș (dialog inedit, 2000, realizat de Ionuț Vulpescu), cu Marcello Caprella (scriitor, istoric, traducător, cercetător italian-spaniol, realizat de Teodora Șandru Mehedinți).

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5