Reabilitarea termică, susţinută de către consilierii PD-L

Guvernul vrea să grăbească termoizolarea blocurilor şi creşte alocaţia bugetară pentru asta, dar renunţă la înlocuirea ţevilor pe care se pierd apa şi căldura. Executivul intenţionează să majoreze partea suportată de stat din costul anvelopării termice, de la 33% la 50%, urmând ca în continuare, primăriile să achite 33%, şi restul de până la 20% să le revină asociaţiilor de locatari. „Astfel, după reabilitare, locatarii imobilelor vor plăti facturi cu până la 33%-35% mai mici, iar din acel moment, guvernul va putea să elimine subvenţia pentru combustibil pe care le-o acordă acum producătorilor de energie termică”, a declarat consilierul local PD-L Filip Moisi.

Potrivit consilierului local PD-L, , procesul de reabilitare termică în municipiul Bistriţa trebuie grăbit, deoarece in bugetul naţional pe 2009 este prevăzută o sumă mult mare decât anul trecut pentru reabilitarea termică. „În România se consumă dublu faţă de cât se consumă în Europa de Est. În municipiul Bistriţa există în acest moment 113 apartamente, dintre care 24 de apartamente au proiect tehnic şi studiu de fezabilitate aprobat. Costurile estimative medii se ridică undeva în jur de 550-1.500 de euro pe asociaţie de locatari, iar pe apartament între 1.600-4.500 de euro. Ne dorim scăderea acestor cheltuieli, astfel încât să ajungem a 600 de euro”, a precizat Filip Moisil.

Programul anual de acţiuni pentru reabilitare a demarat furtunos acum patru ani. Până acum, abia au fost finalizate 89 de blocuri în toată ţara. Cereri ar fi, după cum recunosc reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Problema pare a fi birocraţia, durata auditului energetic obligatoriu şi durata contractării lucrărilor de către primării. Acestea semnalează şi cazuri în care asociaţiile de proprietari nu au cărţi tehnice ale imobilelor, iar unele se prezintă cu documentaţia incompletă.

„Legislaţia nu prevede un termen limită pentru finalizarea reabilitării termice a unui bloc. Totuşi, lucrurile ar putea să se mişte mai repede cu schimbarea procesului de auditare. Dacă, iniţial, legislaţia prevedea ca blocurile să fie auditate individual, acum ele vor fi inventariate şi grupate în proiecte –tip sau proiecte unicate, pentru a putea fi auditate mai rapid. Am depus şi noi la minister o hârtie să gândim un proiect unitar şi la nivel de Bistriţa, şi am făcut o propunere de a lăsa Consiliului Local o marjă de mişcare. Lucrul acesta este legat şi de ideea descentralizării”, a completat deputatul PD-L Ioan Nelu Botiş.

Programul de reabilitare vizează în special clădirile cele mai deficitare din punct de vedere energetic, adică cele realizate din prefabricate de beton armat între anii 1960 şi 1980, când nu existau reglementări tehnice privind protecţia termică a clădirilor. În municipiul Bistriţa nu există niciun bloc finalizat. Există doar blocuri care au studii de fezabilitate şi proiectul tehnic realizat.