Prof. Floare Vaida: Colegiul Național „GEORGE COȘBUC” la ceas aniversar-160 ani de la înființare

Gimnaziul Grăniceresc Năsăudean, astăzi Colegiul Național „George Coșbuc”, a reprezentat un bastion al românismului în zona de Nord a Transilvaniei. Se poate afirma că istoria Gimnaziului Grăniceresc Năsăudean începe cu hotărârile din 1851, 1852 și 1862, prin care, după recuperarea averilor grănicerești, reprezentanții celor 44 de comune ale fostului Regiment II românesc de Graniță, au creat Fondul de Stipendii (burse) și Fondul Școlar (pentru susținerea școlilor și a corpului profesoral). 

În protocolul Învoirii din 1862 este exprimată dorința ca: „În opidul Năsăud… să se fundeze un gimnaziu complet naţional român, în care să se predea toate acele ştiinţe care s-au predat până acum și se vor preda în viitor şi în celelalte gimnazii complete…”. „În acest gimnaziu va avea dreptul de a învăța oricine, fără distingere de naționalitate și religie.”[1] De asemenea mai era prevăzut ca limba de predare să fie româna, iar printre disciplinele studiate „cât mai pe larg” să fie istoria națională română și literatura limbii române.

Gimnaziul de la Năsăud devenea, astfel, a patra școală gimnazială românească din Transilvania, după Blaj, Beiuș și Brașov. Deschiderea oficială a avut loc în ziua de 4 octombrie 1863, festivitățile începând încă din seara zilei precedente. În zorii zilei au fost trase focuri de treascuri (n.n. tunuri ușoare), iar fanfara, păstrată din timpul regimentului, a străbătut orașul, interpretând marșuri și diferite cântece naționale. Elevii, profesorii și autoritățile locale s-au adunat la edificiul gimnaziului, de unde au plecat la biserică. După liturghie, vicarul Grigore Moisil, care a devenit și primul director al gimnaziului, a ținut o predică „instructivă”.[2] Mulțimea s-a întors ulterior la gimnaziu, unde a fost sfințită sala în care aveau să învețe cei 40 de elevi ai primei promoții. Cu această ocazie, corul elevilor a intonat Oda Liceului, compusă de către profesorul Ioan Marte Lazăr. Au urmat o serie de  discursuri oficiale, iar mai apoi de un banchet.

La inaugurare gimnaziul a primit calitatea de Gimnaziu Inferior, iar în 1871 a obținut calitatea de Gimnaziu Complet, cu „drept de publicitate provizorie”  ceea ce echivala cu desfășurarea examenului de maturitate și elaborarea certificatelor legale de studii și maturitate[1]. La sfârșitul anului școlar 1870/1871 numărul total al elevilor a ajuns la 176.[2] Primul edificiu al gimnaziului grăniceresc era o clădire cu un singur nivel, însumând 4 săli de clasă şi dependinţe.

În anul 1870 profesorii şi elevii Gimnaziului au creat Societatea culturală „Virtus Romana Rediviva” (V.R.R.). Revista societății se numea Muza Someşană, primul ei număr apărând în octombrie 1874. În revistă îşi publicau studiile sau creațiile literare atât elevii cât şi profesorii. Poetul George Coşbuc s-a numărat printre cei care și-au publicat în Muza Someşană  primele încercări poetice.

Din prima promoție a Gimnaziului Grăniceresc a făcut parte și mocodeanul Ion Ciocan, cel mai bun elev al clasei sale, care după finalizarea studiilor universitare s-a întors la Năsăud, ca profesor. A devent director, iar mai apoi președinte al Fodurilor Grănicerești. De pe aceste poziții a reușit să susțină construirea unui nou edificiu pentru Gimnaziul năsăudean. Piatra de temelie a actualei clădiri a fost pusă la 4 octombrie 1887, iar la 4 octombrie 1888 clădirea era dată în folosință. Mutarea efectivă a claselor și primele ore de curs s-au efectuat începând din mai 1888.[1]

Nicolae Iorga în călătoriile sale prin Transilvania a ajuns și la Năsăud, a fost găzduit în sala de oaspeți a gimnaziului, lăsâdu-ne următoarele impresii: “Acesta este cel mai frumos dintre câte licee au românii de peste munţi. Clădit după planuri cuminţi şi cumpătate, care nu sunt lipsite de frumuseţe, el cuprinde săli de clasă, de desen, de muzică, bibliotecă, de muzeu, de experienţe…”[1]

În 1921 se adoptă titulatura de Liceul Grăniceresc „George Coșbuc”, iar din 1923 Ministerul Instrucțiunii Publice, în baza Convenției nr. 97.420/1923, preia cheltuielile cu personalul didactic și nedidactic, urmând ca Fondurile Grănicerești Năsăudene să întrețină edificiul, muzeele, colecțiile, bibliotecile și internatul aparținătoare instituției. [2]

Un alt eveniment important în istoria școlii a fost dezvelirea bustului poetului George Coșbuc, la 20 iunie 1926, operă a sculptorului Cornel Medrea, la festivități participând, printre alții, Liviu Rebreanu, Emil Isac, G. Bogdan Duică, Grigore Pletosu, Victor Onișor. În 1944, în perioada horthystă, bustul a fost vandalizat și aruncat pe malul Someșului, ulterior fiind recuperat și dus la Casa Memorială din Hordou, iar în fața liceului s-a amplasat un alt bust, în 1956, realizat tot de Cornel Medrea.  

Aniversarea înființătii Gimnaziului a devenit un eveniment tradițional, marcat anual pe 4 octombrie, iar la 25, 50, 100, 125 și 150 de ani s-au organizat aniversări jubiliare. La 25 de ani, în 1888, sărbătoarea a fost asociată cu sfințirea noului edificiu și a steagului gimnazial.[1] Jubileul centenar din 1963 a fost marcat de manifestări cultural-artistice speciale și de discursurile unor personalități marcante, precum: academicienii Ștefan Pascu, Grigore Moisil. Pentru aniversarea a 125 de ani, în 1988,  amintim pe lângă alte manifestări, tipărirea unei micromonografii. În ce privește  marcarea celor 150 de ani, pe lângă festivitățile ample la care au participat personalități de anvergură, a fost realizată o valoroasă lucrare, Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013), coordonată de directorul Al. Dorel Coc, cu această ocazie fiind amenajat și un muzeu al școlii.

În toamna anului 2023, s-au marcat cei 160 ani ai Gimnaziului prin mai multe activități, coordonate de director Steluța Vîju. Momentele marcante au debutat cu o lecție de istorie a liceului, devenită tradiție pentru bobocii din fiecare an, iar pentru profesori și invitații lor au ținut prelegeri foști elevi și profesori ajunși în mediul academic și a fost prezentat de către elevii școlii un moment  artistic de cântece și poezie, inspirate din lirica coșbuciană. Cu această ocazie, oficialitățile locale au premiat profesorii voluntari și elevii care s-au afirmat la concursurile școlare din anul școlar anterior.

Bibliografie:

  1. Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013), coord. Al. Dorel Coc,  Editura Napoca Star, Cluj-Napoca
  2. Gh. Pleș, Școlile Năsăudului (1635-2015), Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2015
  3. Liceul ”George Coșbuc” Năsăud (1863-1988)- Micromonografie, Coord. Ioan Ilieș, Năsăud, 1988
  4. Traian Pavelea, Năsăud- repere istorice și culturale, Editura George Coșbuc, Bistrița 2001
  5. Nicolae Iorga, Neamul românesc în Ardeal și Țara Ungurească, vol. II, București, Editura Minerva, 1906
  6. V. Şotropa, N. Drăganu, Istoria şcoalelor năsăudene, Năsăud, 1913
  7. https://rasunetul.ro/prof-ioan-seni-un-inceput-de-octombrie-2023-bogat-sub-semnul-astrei

Prof. Floare Vaida,

Colegiul Național „George Coșbuc” Năsăud

 


[1] Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013), p.37

[1] Nicolae Iorga, Neamul românesc în Ardeal și Țara Ungurească, vol. II, București, Editura Minerva, 1906, p.510

[2] Liceul ”George Coșbuc” Năsăud (1863-1988) Micromonografie, p.21

 

[1] Gh. Pleș, Școlile Năsăudului (1635-2015), Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2015, p 217

 

[1] Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013),coord. Al. Dorel Coc,  Editura Napoca Star,  Cluj-Napoca, p.16

[2] Ibidem, p 38

 

[1]Liceul ”George Coșbuc” Năsăud (1863-1988) - Micromonografie, Coord. Ioan Ilieș, Năsăud, 1988, p.10

[2] Traian Pavelea, Năsăud - repere istorice și culturale, Editura George Coșbuc, Bistrița, 2001, p.126

 

Comentarii

20/01/24 11:38
BĂLĂI EMIL

La mulți și fericiți ani profesorilor și elevilor de azi și din viitor ai acestui distins liceu transilvănean, ca și un pios omagiu celor 160 de generații de truditori de pe plaiurile năsăudene pe tărâmul culturii românești, printre care ne-am situat și noi, cei din promoția 1962, pe care îi îmbrățișez cu tot dragul!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5