Peste jumătate dintre primăriile judeţului, ameninţate cu reorganizarea administrativă

Guvernanţii gândesc o modalitate de a opri problemele financiare ale satului românesc. Nu este vorba de investiţii, alocarea de bani pentru diferite proiecte de infrastructură, micşorarea taxelor şi impozitelor ori stimularea agriculturii. Nu este vorba nici măcar despre proiecte ambiţioase de turism rural.

Conform unui proiect de lege iniţiat de deputatul PDL Daniel Bărbulescu, comunele care au mai puţin de 5.000 de locuitori ar trebui desfiinţate, ar trebui ,,înghiţite” de comunele mai mari, mai potente financiar, pentru a se rezolva problema cheltuielilor cu salariilor şi funcţionarea primăriilor.

Demersul deputatul PDL este susţinut, mai mult vocal, doar de unii dintre colegi, cum ar fi Sulfina Barbu, şefa Comisiei de administraţie din Camera Deputaţilor. În schimb, vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur spune că ,,nu există nicio preocupare din partea PDL pentru desfiinţarea comunelor”.

În cazul în care proiectul va fi aprobat, circa 78% dintre comunele judeţului Bistriţa-Năsăud ar putea dispărea ca entităţi administrativ-teritoriale, urmând să fie înghiţite de comunele mai mari, aceasta dacă se va pune în aplicare recenta propunere legislativă a deputatului PDL.

În situaţia de a fi desfiinţate pentru că au sub 5.000 de locuitori se află 45 din cele 58 de comune din judeţ, doar 13 localităţi rurale (Telciu, Teaca, Tiha Bărgăului, Maieru, Lechinţa, Dumitra, Nimigea etc) depăşesc acest prag.

La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, cele mai vizate comune ar fi Ciceu Mihăieşti cu puţin peste 1.300 de locuitori, Silivaşu de Câmpie, cu 1.250 de locuitori, Miceştii de Câmpie care avea în 2002 puţin peste 1.200 de oameni, Sânmihaiu de Câmpie cu 1.600 de suflete, Ciceu Giurgeşti, cu 1.750 de oameni, dar şi comunele Runcu Salvei (1.427 locuitori) şi Romuli (1.995 locuitori).

O problema importantă va fi distanţa dintre centrele de comună, având în vedere şi infrastructura extrem de deficitară din zona de câmpie, în condiţiile în care locuitorii unor comune mici ar trebui să parcurgă kilometri întregi până la noua reşedinţă a comunei proaspăt create pentru a-şi rezolva diverse probleme administrative.

Din cele 2.851 de comune care există în România, doar 455 au peste 5.000 de locuitori, aşa cum prevede legea. Această reorganizare ar însemna economisirea unor sume însemnate la bugetul de stat, prin desfiinţarea unui număr important de administraţii locale şi, implicit, concedierea angajaţilor, spun iniţiatorii proiectului de lege.

De asemenea, sute de consilieri locali, secretari comunali şi zeci de primari îşi vor pierde fotoliile din administraţii.

Ultima lege a organizării administrative a României a fost emisă în 1968. De atunci, nimeni nu a avut curaj să se apuce de un astfel de demers.

Deputatul PDL Sulfina Barbu a declarat, la sfârşitul lunii septembrie, la Bistriţa, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că reorganizarea administrativ-teritorială a ţării este o necesitate până în 2012, afirmând că, în caz contrar, din 2013 România va avea probleme în accesarea fondurilor europene.

În schimb, vicepreşedintele PDL, Gheorghe Flutur, a declarat, la începutul lunii octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă, că PDL nu susţine proiectul de reorganizare administrativă a comunelor.

„Nu există nici o preocupare pentru desfiinţarea comunelor şi proiectul nu va primi avizul pozitiv”, a subliniat Flutur, menţionând că PDL se concentrează mai mult pe dezvoltarea satului românesc.

De cealaltă parte, social-democraţii spun că PDL încearcă să modifice structura administrativă a comunelor şi să comaseze localităţi în jurul celor cu primari PDL în încercarea de a controla cât mai mult, iar în acest proces sunt implicaţi prefecţii.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5