O carte de referință despre intelectualii din Bistrița-Năsăud și Universitatea clujeană în perioada interbelică

            În anul 2021, la Editura Mega din Cluj-Napoca, editorii Adrian Onofreiu, Claudia Septimia Sabău, Ana-Maria Stan, Cornelia Vlașin, în colaborare cu Paula Cazacu și Nicoleta Hegeduș, cu toții istorici profesioniști redutabili, au tipărit volumul Intelectuali din județul Bistrița-Năsăud și Universitatea din Cluj (1919-1940). Repere documentare, volum apărut sub egida Direcției Patrimoniu Cultural Universitar (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca), în colaborare cu Serviciul Județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale, cu sprijinul financiar al Universității Babeș-Bolyai, avându-i ca referenți științifici pe prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, și pe conf. univ. dr. Valentin Șerdan-Orga; menționez că prefața este semnată de Ioan Bolovan, iar studiul introductiv de Ana-Maria Stan.

            După cum arată și titlul, această carte „aduce în fața publicului o serie de documente inedite și edite referitoare la implicarea, la legăturile intelectualilor români din județul Bistrița-Năsăud cu Universitatea din Cluj în perioada interbelică” (Ioan Bolovan). Autorii au structurat-o în șase secțiuni, fiecare cu mai multe subcapitole, la care se adaugă o listă a studenților năsăudeni și bistrițeni de la universitatea clujeană, instituție devenită etalon a României Mari, cu toții contribuind la prestigiul ei. Momentele festive ale Universității românești din Cluj (1920, 1930) sunt ilustrate de corespondența dintre Vasile Goldiș și Gavrilă Tripon, prefectul județului Bistrița-Năsăud, Nicolae Ivan, arhimandrit, președintele Consistoriului, Victor Onișor, secretar general, Resortul de Interne, Victor Moldovan, Director Ministerial, Alexandru Pălăgieșu, sub-prefect al județului Năsăud etc. Urmează Solicitări adresate Prefecturii de către Universitatea din Cluj pentru sprijinirea studenților clujeni, Conferințele „Extensiunii Universitare” Cluj susținute la Bistrița și Năsăud, De la Năsăud la Cluj: intelectuali năsăudeni la Universitate, cu prezentarea vieții și activității academicianului Nicolae Drăganu, un necrolog semnat de Octavian A. Scridon, o cerere a lui Ștefan Jarda prin care solicita un atestat de vechime în funcția de secretar al Fondurilor grănicerești năsăudene, câteva articole de presă cu ocazia decesului dr. Ștefan Jarda, după care capitolul V Studenți și doctoranzi din Ținutul năsăudean la Universitatea românească din Cluj. Firește, nu lipsesc indicii de nume și de localități, așa cum îi stă bine unei lucrări științifice.

            Din dorința de a vă îndemna să citiți cele 381 de pagini am extras câteva informații interesante; astfel, până în 1918 circa 235 de tineri bursieri ai fondurilor grănicerești năsăudene au studiat la universități importante din Europa sau Austro-Ungaria: Viena, Budapesta, Bratislava, Pecs, Graz etc., primele locuri ocupându-le facultățile de drept, medicină, umaniste (litere și filozofie), urmate de silvicultură, minerit, studii politehnice etc. După 1918, la Cluj, în anul universitar 1919-1920 erau 2150 de studenți în patru facultăți distincte: Drept, Științe, Medicină și Litere și Filozofie, unde predau 189 de profesori; studenții proveneau din școli secundare sau institute greco-catolice ori ortodoxe din Brașov, Blaj, Sibiu, Arad și, bineînțeles, din ținutul Năsăudului. Astfel, din Țara Năsăudului, în anul școlar 1924-1925, erau 52 de studenți bursieri (cu burse acordate din fondurile grănicerești și universitatea clujeană), 26 la Drept, 17 la Litere și Filozofie, iar 9 la Medicină; în anul școlar 1925-1926 erau 67 de studenți, 35 la Drept, 21 la Filozofie și Litere și Științe, iar 11 la Medicină, pentru ca în anul școlar 1934-1935 să fie 129 de tineri din județul Năsăud. Precizăm că din perioada anilor 1919-1940, la arhivele bistrițene se păstrează 43 dosare de bursieri, majoritatea fiind studenți la Medicină sau Drept; iată câteva nume, ajunse adevărate personalități ale științei și culturii românești: Leon Daniello și Marius Hăngănuț (medici), Sever Pop (lingvist), Tudor Bugnariu (sociolog și filosof), Tudor Drăganu (fiul profesorului universitar Nicolae Drăganu, originar din Zagra, jurist), Tiberiu Morariu (geograf), deveniți profesori universitari la Cluj. Burse năsăudene au primit și studentele: Aurora Șimon, Aurelia Titieni, Ecaterina Cicioc (căsătorită Călugăru). Despre odiseea preluării Universității maghiare de către autoritățile române, în frunte cu Onisifor Ghibu și Nicolae Drăganu, în anul 1919 aflați mai multe citind Studiul introductiv semnat de Ana-Maria Stan. Un alt năsăudean care a avut un rol important în bunul mers al Almei Mater clujene a fost Ștefan Jarda, secretar general al universității între anii 1919 și 1927, absolvent al Facultății de Drept. Să amintim și faptul că între 1925 și 1929 s-au construit cinci cămine studențești în care au fost cazați 2922 de tineri, iar șef al acestora a fost profesorul Victor Onișor. Mai mult, prin vocea lui Leon Scridon senior, fost prefect al județului Bistrița-Năsăud, s-a lansat proiectul construirii unui cămin studențesc „grăniceresc”, la care au aderat universitarii Victor Onișor (președinte) și Nicolae Drăganu (vicepreședinte); în 1926 erau adunați 151000 de lei, sumă insuficientă pentru ducerea lui până la capăt. Motivele eșecului le veți afla tot din acest volum. Să mai spunem că în 1922 studenții năsăudeni s-au alăturat studenților din județele Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Someș și au format împreună Societatea Studenților Someșeni, prim președinte fiind Grigore Someșan, societatea devenind după acest an Cercul studenților someșeni „George Coșbuc”, misiunea principală fiind aceea de a înzestra toate comunele județului Năsăud cu biblioteci și cămine culturale, lucru care s-a realizat. Printre localitățile care au beneficiat de donații de cărți s-au numărat: Blăjenii de Jos, Mintiu, Mocod, Salva. Studenții din acea perioadă au contribuit la stimularea lecturii, au organizat serate, ceaiuri dansante, reuniuni artistico-literare, au ținut prelegeri publice pe teme sanitare, contribuind la combaterea bolilor infecto-contagioase la sate sau participând la dezveliri de monumente și sfințiri de biserici. De asemenea, în diferiți ani au omagiat sau comemorat pe patronul spiritual al acestei asociații, reușind să-i capaciteze și pe Octavian Goga, Ion Agârbiceanu și pe profesorul universitar Gh. Bogdan-Duică. Cert este că Cercul studenților someșeni „George Coșbuc” și-a lăsat amprenta asupra ținutului năsăudean, iar studenții de pe valea Bistriței și din orașul Bistrița, care, din 1927, au format Societatea Academică Someșana, au contribuit, la rândul lor, la civilizarea locuitorilor acestor așezări. Atât Ținutul Năsăudului, cât și cel al Bistriței au devenit adevărate resurse umane de înaltă calitate.

            Foarte interesante sunt selecțiile de scrisori și mesaje din capitolul șase (Corespondența universitarilor și a cercetătorilor Institutului de Istorie Națională din Cluj cu intelectualii năsăudeni) dintre personalități precum: Siviu Dragomir, Ioan Lupaș, Nicolae Drăganu, Sextil Pușcariu, Tiberiu Morariu, Ioan Mușlea etc. cu elita năsăudeană. Printre altele, aici aflăm despre activitatea celebrei reviste Arhiva Someșană, genealogia Veronicăi Micle, informații despre istoria grănicerilor și a regimentelor de graniță, amănunte relevante despre biografiile lui Constantin Daicoviciu, Alexandru Lapedatu, Marton Roska ori Alexandru Ferenczi, susținuți de năsăudeanul Iulian Marțian.

            După cum arată editorii, această lucrare mai „cuprinde 249 de documente, scrisori și articole din presa bistrițeană a vremii, acoperind din punct de vedere cronologic perioada 1919-1940”; subliniem faptul că în Lista de regeste sunt enumerate cele 249 de documente, fiecare cu o scurtă prezentare. Veți întâlni aici epistole inedite, semnate de Iuliu Moisil, Iulian Marțian, Virgil Șotropa, Florian Porcius etc.

            Felicit editorii acestui volum pentru eforul uriaș de a pune la dispoziția cititorului sutele de documente originale legate de alte pagini de istorie bistrițeano-năsăudeană.