Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu: Sistemul integrat de management al deşeurilor din Bistriţa-Năsăud, exemplu. Aici vom lansa tariful diferenţiat „plăteşti cât produci”

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a ajuns la Bistriţa, după o vizită la Cluj-Napoca, pe agenda vicepremierului figurând o întâlnire cu autoritățile județene, reprezentanții instituțiilor de mediu din județ, ai D.S.P, ai A.N.A.R și ai ADI Bistrița-Năsăud, pe aspecte de mediu, dar şi o vizită la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor – CMID,  în fapt depozitul de la Tărpiu, programată marţi dimineața. Din capul locului, ministrul Mediului a anunțat că nu este întâmplător itinerariul Cluj-Napoca-Bistrița, asta tocmai pentru că a dorit să pună în oglindă „situația deplorabilă” din judeţul Cluj, de la Pata Rât şi celelalte depozite neconforme, în ceea ce priveşte sistemul de management integrat al deşeurilor (SMID) şi  modelul funcţional de la Bistriţa.

         „Am ţinut special să vin în Bistriţa-Năsăud, unde SMID-ul funcţionează, unde a fost primul depozit şi primul ADI (n.n. – Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară pentru deşeuri) care a funcţionat din România, să arăt că se poate. Chiar dacă s-au confruntat pe parcursul demarării şi toată procedura de absorbţie defonduri europene cu anumite probleme, au încercat în schimb să găsească soluţii, soluţii legale, astfel încât populaţiei să nu-i fie periclitată sănătatea, să aibă grijă de siguranţa cetăţeanului, astfel încât toate localităţile să aibă unde depoziteze deşeurile pe care noi toţi le producem”, a declarat ministrul Graţiela Gavrilescu.

         Ministerul Mediului a anunţat că vor fi căutate soluţii pentru sprijinirea autorităţilor locale, astfel că la mijlocul lunii noiembrie va fi adoptată o hotărâre de Guvern privind Planul naţional de gestionare a deşeurilor. „În acelaşi timp, i-am informat pe domnii preşedinte şi vicepreşedinte (n.n. – ai Consiliului Judeţean) că nu am fost de acord şi am informat consultatntul care elaborează Planul naţional de gestionare a deşeurilor, ca deşeurile în România să mai fie purtate de la Bistriţa la Cluj, conform înţelegerii tacite, nu ştiu, între foştii guvernanţi, tehnocraţii minunaţi, şi consultant, căruia aşa i s-a dat lecţia, să existe numai 8 astfel de depozite, şi astfel să circulăm pe drumurile patriei cu deşeurile şi să poluăm în continuare şi sănătatea noastră să fie periclitată”, a spus Graţiela Gavrielescu.

         Ministrul Mediului a adăugat că în perioada următoare, cu sprijinul mass-media, al ONG-urilor de mediu, al asociaţiilor profesionale şi al primarilor, va fi lansat un program naţional de informare, conştientizare, deînvăţare a populaţiei privind colectarea selectivă. În aceste condiţii, inclusiv depozitul de la Tărpiu ar avea „ o durată de viaţă mai mare” şi, în plus, s-ar recupea cât mai multă materie primă, a opinat vicepremierul Gavrilescu.   

         „Chiar îmi doresc să dau exemplu județul Bistrița-Năsăud și îmi mai doresc ceva, ca în momentul în care finalizăm modificarea legislativă prin care vrem să implementăm tarif diferențiat, în sensul că plătești cât produci deșeu, acesta să-l implementăm prima dată și să-l lansăm la Bistrița-Năsăud ca și metodă, cum să zic așa,  de nota 10, felicitări, bonus, pentru comunitatea care a reușit, totuși, să fie campion și la absorbția de fonduri europene, dat și construcția și funcționarea Sistemului integrat de management al deșeurilor (SMID-ului) ca atare”, a declarat ministrul Graţiela Gavrilescu.

Ministrul Mediului a menţionat că sunt mai multe metode pentru aplicarea tarifului diferenţiat. „Noi dorim să implementăm sistemul mai apropiat ţărilor europene, în sensul că salubristul respectiv, care avea  şi obligaţie de altfel, conform legii din 2013, să poată se doteze cu GPS pe maşină, cu cântar ca atare,  astfel încât, printr-un program făcut la înţelegere cu autoritatea locală, să poată să facă trecere în timpul săptămânii pentru colectarea direct de la susrsă, direct de la producătorul de deşeu, pe categorie de deşeuri, săptămânal sau de două ori pe lună, astfel încât să poţi să fii taxat numai pe partea umedă pe care tu o produci. Cetăţeanul să aibă două variante, ori dă categoria de deşeu direct salubristului, care o ia separat, deci nu le amestecă, le ia separat aceste deşeuri, fie că se duce la colectorul din colţul străzii şi predă direct ambalajul respectiv şi-şi ia banii sau la supermarket etc. Cantitatea umedă pe care tu o produci şi ţi-o cântăreşte salubristul şi  o bagă în computerul de pe maşină, ştii exact la sfârşitul lunii cât plăteşti. (...) Negocierile sunt purtate, încă mai avem ca să spun aşa  - 80-90% avem făcută modificarea. Acum vedem şi ce ne vine din teritoriu, că sunt câteva primării care au încercat ele pe cont propriu să implementeze un astfel de tarif diferenţiat", a explicat Graţiela Gavrilescu. 

Acesta a precizat că legea va fi trimisă la Parlament, spre aprobare. "Noi ne dorim ca tariful diferenţiat să fie aprobat de la 1 ianuarie 2018, dar cu o perioadă de graţie ca toate autorităţile locale să poată să implementeze, să poată să lucreze, să înţeleagă, să pună în cocnordanţă contractul de salubrizare cu legea", a spus ministrul Mediului.

În context, ministrul Gavrilescu a precizat că aceste tarife diferenţiate pot fi puse în operă şi de operatorul de salubrizare care este „pe perioadă determinată” la Bistriţa, aşa cum este Supercom, care va trebui să respecte legea., dar va avea şi de câştigat.