Maratonul din Ocniţa

Ioan Păcurar

          În Ocniţa există două persoane care s-au înscris la maraton, una în data de 27.05.1926, iar alta în 30.09.1926. Au fost colege de clasă şi, iată, că timpul a trecut şi se îndreaptă, cu paşi repezi, către finalul de 100.

          Prima se numeşte Ileana Chiorean şi a serbat 92 de ani exact în Duminica de Rusalii. Cea de-a doua, Silvia Coman, cu ajutorul bunului Dumnezeu o va face pe 30.09.2018, tot într-o zi de duminică. Cea care a fost sărbătorită -  vreau să vă spun -   toţi cei care o vedem zi de zi ne-am dori să ajungem şi noi ca ea, dar să fim la fel de sănătoşi şi de ageri în toate. Nu există sărbătoare, înmormântare sau alte evenimente de la care ea să lipsească cumva, chiar şi motivat. Are un singur băiat care locuieşte la Braşov, fiind înscris şi el la maraton, doar că a ajuns la 70. Din anumite motive nu a putut fi prezent la evenimentul mamei sale. Locul lui însă a fost preluat de către Nelu Păcurar, factor poştal şi membru în Consiliul Parohial Ocniţa, care s-a ocupat de toate cele necesare unui asemenea eveniment frumos (ţuică, vin, suc, bere, cireşe, tort, lumânări etc.)

          Toţi vecinii de pe faţă, de la cei mici până la cei mari, împreună cu preotul Silviu Costin, au fost la fel de emoţionaţi ca şi sărbătorita când au cântat „La mulţi ani!”, făcând şi poze împreună.

          Aceste cazuri de a intra în linie dreaptă de la 90 la 100, în judeţ şi în ţară, sunt pe zi ce trece tot mai puţine. Acest motiv m-a făcut să scriu aceste frumoase cuvinte despre cei care au trăit cu demnitate aceste momente până-n prezent. Desigur că, în zilele noastre, cu atâtea bunătăţi în jurul nostru, cu atâta libertate, este foarte greu să stai câteva secunde şi să te gândeşti la cifra 92, care nici măcar în urna de la loto nu există.

          Dacă dăm timpul înapoi şi pornim doar imaginar o perioadă toţi împreună, exact din 27.05.1926, vom vedea că drumul este exagerat de greu: foamete, război, colectivizare, regim dur, dar iată că toate au trecut cu bine, totul însă în viaţă nu este întâmplător. Cei care sunt prieteni buni cu Dumnezeu au tot ceea ce e mai bun. Le urez tuturor celor care cu mulţi ani în urmă s-au înscris la acest maraton să fie sănătoşi şi să ajungă la finalul 100.

          La mulţi ani, tuturor! Cel care a scris acest mesaj vă apreciază, vă iubeşte, vă respectă, indiferent în ce colţ de judeţ sau ţară vă aflaţi.

          Pe final, vă spun doar un singur lucru, Dumnezeu îi bun şi tace şi nouă bine ne face. Aduceţi-vă aminte în fiecare minute de El şi mulţumiţi-i pentru toate câte v-a dat.

          Cu multă stimă, pentru toţi maratoniştii înscrişi în cursă!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5