La Petru Rareş, investiţiile se susţin din rezerva bugetară

 

 

În comuna Petru Rareş, reţeaua de apă potabilă a fost dată în folosinţă în 2005, în urma unui program guvernemental. Autorităţile locale nu au mai aplicat pe Măsura 322, pentru un obiectiv de acest gen, pentru că nu ar fi întrunit punctajul. În aceste condiţii, soluţia a fost cuprinderea în proiectul “Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud”, derulat de Aquabis şi cofinanţat prin POS Mediu.

“În prima fază a Master Planului, au fost realizaţi doi kilometri de reţea de canalizare, între Reteag şi Baţa. Lucrarea a fost realizată în pondere de 90%, rămânând de reparat str. Gării. 

De asemenea, investiţia cuprinde şi şi un canal colector, care face legătura între Baţa şi staţia de tratare a apei din Beclean, pe o lungime de 15,5 kilometri. Această lucrare trebuie să se finalizeze în 2015”, menţionează primarul Vasile Cocos. 

  Pentru etapa a doua, care se va derula în perioada 2014-2020, investiţiile însumează peste 4 milioane de euro. “Comuna Petru Rareş este cuprinsă cu 18 kilometri de reţea de canalizare şi 4-6 kilometri de reţea de apă potabilă.  Probabil că lungimea reţelei de apă se va micşora, pentru că noi am reuşit să extindem reţeaua prin proiecte finanţate de la bugetul local”, explică edilul localităţii.

După finalizarea acestor investiţii, autorităţile locale vor avea de grijă şi de infrastructura rutieră. Într-o ordine logică  a investiţiilor, prima dată se rezolvă cu ţevile, apoi cu asfaltul, pentru ca munca să nu fie în van, iar banii să fie cheltuiţi cu chibzuinţă. 

“Pentru drumurile de hotar, nu am depus un proiect pe Măsura 125. La noi în comună, aceste drumuri sunt foarte bine întreţinute, sunt pietruite, pentru că avem trei balastiere. 

Avem Drumul Comunal 30, care pleacă din DN 17, ca o rută ocolitoarea localităţii Reteag şi care ajunge la gară. După ce se încheie lucrările la canalizare, vom pregăti un proiect pentru asfaltare, pe o lungime de aproape doi kilometri”, menţionează primarul Cocos.  

 

 

În acest an, bugetul comunei este de circa 3 milioane lei vechi, din care 1,2 milioane vor fi direcţionate către unităţile şcolare, inclusiv salariile cadrelor didactice. 

Şcoala Gimnazială “Ion Pop Reteganu”, corpurile A şi B, a intrat în reabilitare încă din 2008, la acea vreme investiţia guvernamentală fiind derulată prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud. 

“Licitaţia a fost făcută în 2008, a fost câştigată de firma respectivă (Miron Construct), a fost semnat contractual între Inspectoratul Şcolar Judeţean şi antreprenor. Lucrările au fost făcute în perioada 2008-2010, lucrări bune, de calitate. A rămas de decontat o sumă de vreo 800 milioane lei vechi, nu foarte mare, dar lucrările nu au mai continuat. 

Din valoarea totală de aproape 10 miliarde lei vechi, până în 2010 au fost decontate lucrări de circa 4,458 miliarde lei vechi. Din 2010 nu s-a mai făcut nimic. 

Având în vedere faptul că Inspectoratul Şcolar Judeţean nu a mai avut bani să continuie lucrarea, am preluat contractul. La corpul B, trebuie terminate lucrările la sala de sport, trebuie puse două centrale termice, grupuri sanitare. Din rezerva bugetară pe care am adunat-o, fără a face cheltuieli inutile, am alocat 500.000 lei”, explică autorităţile locale. În funcţie de resursele bugetare, în 2015, vor începe lucrările şi la corpul A al imobilului, acolo unde sunt clasele de gimnaziu.

Anul trecut, a fost finalizată reabilitarea şcolii din Poienile Reteagului, unde majoritari sunt copiii romi. În urma unei investiţii de circa 500.000 lei, de la bugetul local, au fost efectuate lucrări de reparaţie capitală, plus terenul de sport aferent.  “Nu am vrut să desfiinţăm această şcoală, pentru că apoi spuneau familiile de romi că e prea departe să-I ducă”, menţionează edilul localităţii.

La Baţa, şcoala a fost reabilitată, în 2005, printr-un program al Băncii Mondiale. Ulterior, au fost realizate faţada imobilului, grupuri sanitare noi. În timp, în zona adiacentă va fi amenajat un teren de sport multifuncţional, autorităţile mizând pe atragerea unor fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală.   

 

 

         Din fonduri proprii, Primăria Petru Rareş a promovat trei proiecte de extindere a reţelei de distribuţie a energiei electrice. Un astfel de proiect a fost derulat anul trecut, un altul, pentru zona „După sat” fiind în procedura de achiziţii publice. Autorităţile locale au alocat aproximativ 60.000 lei pentru a racorda la energie electrică un grup de 15 gospodării. În viitor, se are în vedere şi un proiect similar pentru o zonă de case din Baţa.

 

 

         Primăria a lansat procedura de achiziţii publice şi pentru realizarea Planului Urbanistic General.

„Lucrăm la extinderea intravilanului, la reactualizarea Planului Urbanistic General, demers care este obligatoriu până la finele anului 2015. La ora actuală, suntem în stadiul în care solicităm oferte, pentru selectarea firmei. Finanţarea este asigurată tot de la bugetul local, noi estimând o valoare de 70.000 lei”, dă asigurări primarul Cocos.

 

 

 

Odată cu finalizarea PUG-ului şi extinderea intravilanului, autorităţile locale din Petru Rareş speră să poată atrage o serie de investitori. „După ce vom avea o zonă foarte întinsă de intravilan, cu deschidere la DN 17, unde există reţea de apă, conductă de gaz, va exista posibilitatea dezvoltării unei zone pentru investitori. Oamenii îşi vor vinde terenurile, cu timpul se va face ceva, vedeţi, peste tot e plin. Poate Consiliul Local va acorda şi facilităţi, pentru că fără facilităţi este greu să-i atragi. Vom avea şi canalizare, şi atunci vom fi mai atractivi pentru potenţiali investitori”, spune staff-ul Primăriei.

 

La Primăria Petru Rareş, lucrează 10 oameni, dintre care cinci funcţionari publici, inclusiv mediatorul sanitar, secretar, viceprimar, primar, şofer şi femeie de serviciu. 

 

 

În 2005, din comuna Petru Rareş s-au desprins localităţile Ciceu Mihăieşti, Leleşti şi Ciceu-Corabia. Odată cu înfiinţarea noii comune, Petru Rareş a pierdut, de fapt,  şi parte a patrimoniului cultural, adică Cetatea Ciceului, şi toată semnificaţia locului de refugiu pentru domnitorul care a dat numele localităţii.

“Normal, ar fi trebuit să revenim la denumirea de Reteag. Costurile sunt enorme ca să schimbi denumirea, toate datele, toate actele de identitate etc. Să schimbi nomenclatorul. Ne-ar costa enorm şi atunci ne-am înţeles să rămânem cu numele localităţii de Petru Rareş, că şi aşa s-ar putea să ne unim în următorii ani. Chiar dacă nu ne unim în perioada 2016-2020, după aceea tot se va pune problema”, recunoaşte primarul Vasile Cocos. 

În opinia sa, în timp, Petru Rareş, Ciceu Mihăieşti, Negrileşti şi Ciceu Giugeşti vor forma o singură unitate administrativ-teritorială, pentru că nu poţi să dezvolţi o comunitate cu 1500-1700 locuitori. “Atunci toate vor deveni  o comună mare, cu centrul la Reteag”, crede edilul comunei. 

..................................

Cititi editia print !