La Arcalia şi natura a răsplătit demersul stiinţei dedicate ei

Cu toate că nu am reuşit a fi prezenţi pe toată durata celui de-al cincilea Simpozion naţional cu participare internaţională de la Arcalia: „ CONTRIBUŢII ŞTIINŢIFICE ÎN TEHNOLOGII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU EVALUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI” - organizat de SC „ICPE” Bistriţa SA şi Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa Mediului, sub cuordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, totuşi, vom remarca aspectul că, încă din ziua debutului, participanţii au beneficiat de caratele unei naturi generoase, pe care le-a încununat, la modul fericit o distinsă amabilitate de gazdă, intrată, aşa cum am mai precizat în trecuta ediţia a cotidianului nostru, în tradiţie. După scurtele alocuţiuni, de bun venit adresate celor peste 95 partcipanţi, rostite de către: directorul general „ICPE” drd. ing. Grigore Vlad, prof. dr. Dumitru Ristoiu de la FSM Cluj-Napoca, fiz. dr. Gheorghe Rusu, mentorul cercetării ştiinţifice din acastă parte de ţară, în prezent bucureştean şi prof. dr. ing. Petre Ogruţan de la Universitatea „Transilvania” din Braşov, vineri 25 sptembrie, de la ora 16, 45 s-au adresat plenului: prof. univ. dr. Constantin Cosma, respectiv, ing. Marcu Robu, iar sîmbătă, 26 septembrie, prof. univ. dr. Dumitru Ristoiu. Domniile lor au reliefat aspecte privind influenţele gazului inert radon asupra riscurilor îmbolnăvirii de cancer de plămîni; soluţii pentru sortarea şi compostarea deşeurilor; schimbările climaterice şi politica UE privind emisiunile de carbon.

De o aceeaşi atenţie şi animate dezbateri s-au bucurat şi lucrările prezentate în cadrul a patru secţiuni ale manifestării, adică: tehnologiile şi echipamentele pentru evaluarea şi protecţia mediului; tehnologiile ecologice şi echipamentele pentru procesarea emisiilor poluante; gestionarea şi valorificarea deşeurilor; evaluarea şi monitorizarea factorilor de mediu – domenii în care au fost prezentate nu mai puţin de 30 de lucrări ce vor cunoaşte lumina tiparului într-un amplu volum. Desigur că nu avem posibilitatea măcar de a consemna titlurile, necum a ne pronunţa cu pertinenţa asupra conţinutului lor. Cert este însă că, dincolo de fundamentări ştiinţifice, de soluţiile practice deja găsite ori preconizate, elementele esenţiale ale mediului ambiant – apă, aer, sol – au fost trecute prin furcile caudine ale ecologizării, pentru ca „ECO TERRA” să-şi poată îndeplini menirea, aceea de a fi şi rămîne sursă şi resursă de viaţă, în pofida agresiunii la care a fost, este şi va fi supusă de consumerismul actual şi al celui ce va urma.

Şi facem această afirmaţie din pricină că, nici actuala criză financiar-economică nu poate avea sentinţă de Apocalipsă, iar relansarea va fi obligatoriu să se facă într-un context în care tehnica şi tehnologia să meargă, braţ la braţ, cu reducerea tuturor factorilor poluanţi şi a repunerii în circuit a majorităţii resturilor de prelucrare manufacturieră. În fond ediţa anului curent a manifestării de la Arcalia a avut o anume aură, pentru că a putut face dovada că, fie şi într-un context complicat, nu există probleme fără soluţie, atîta vreme cît, creativitate ştiinţifică nu abandonează de la rostul ei fundamental. Cu atît mai meritoriu efortul, inclusiv material al celor care şi de această dată au asigurat un standard ridicat cercetării şi protecţiei mediului, care suntem siguri că la următoarea ediţie va fi şi mai prolifică. Ca urmare nu e de mirare că Parcul dendrologic a fost în actuala toamnă poate mai fastuos ca în alte dăţi, ca un semn al singurului adevăr posibil – armonia Om–Natură – într-un armistiţiu perpetuu.