Directorul Romana Fetti: Școala „Tiberiu Morariu" Salva, o școală europeană, care duce mai departe și tradiția, și buna educaţie

Comuna Salva a dat lumii mulţi oameni însemnaţi. Salva duce mai departe tot ceea ce înseamnă moştenirea noastră tradiţională, tot ceea ce înseamnă buna educaţie, pentru că de acasă porneşte educaţia şi de la şcoală. Dacă dascălii pe care-i ai, alături de părinţi, ştiu să te crească aşa cum trebuie, vei deveni om în lume.
         Doamna Romana Fetti, director al Şcolii Profesionale „Tiberiu Morariu" Salva, promovează tot ceea ce este frumos în aceste locuri şi, mai ales, are grijă de tradiţiile noastre. În fiecare an aici are loc o Gală a Educaţiei şi o paradă a portului popular unde toţi absolvenţii şcolii sunt împreună.
         Rep.: - Ce înseamnă pentru dumneavoastră această şcoală unde ne aflăm?
         Prof. Romana Fetti: - Este o şcoală tare dragă mie. Aici am învăţat până la gimnaziu, după care am făcut liceul, dar aici mi-am început prima dată cariera didactică, după care viaţa m-a dus în alte locuri. Acum şapte ani am revenit aici în calitate de director şi sunt foarte fericită şi mulţumită oarecum sufleteşte. Această şcoală a fost construită de mama mea pe vremea când era director şi a fost inaugurată în anul 1980. Sunt foarte mândră şi fericită că pot să o mulţumesc şi să mă vadă cum conduc această şcoală pe care a ctitorit-o dânsa.
         Rep.: - De acolo, dintr-o stea, doamna profesor Ana Filip este alături de noi. A fost nu doar un profesor de istorie, ci şi o adevărată enciclopedie a tradiţiilor, a tot ceea ce însemna această zonă. A fost şi preşedinte ASTRA. A iubit foarte mult Salva şi tot ceea ce înseamnă românismul de aici. Îmi amintesc că, la un moment dat, împreună cu domnul profesor Vasile Filip, am venit într-o cercetare etnologică – tot ceea ce ne-a spus doamna profesor Ana Filip este notat în carte – şi cunoştea fiecare buruiană de pe marginea drumului, ne cânta şi ne recita. Un om cum rar îţi este dat să vezi.
         Romana Fetti: - Da, a fost o personalitate, avea o cultură generală vastă, ştia absolut orice. Putea face o poveste despre orice pietricică, ştia istoria ei. Într-adevăr, a fost o enciclopedie şi mulţi elevi o pomenesc şi acum pentru că au învăţat foarte multe lucruri de la ea. Camera ei de acasă este tot aşa cum a lăsat-o acum doi ani. Manuscrisele ei vă stau la dispoziţie.
         Rep.: - Doamna director, ce aţi învăţat de la mama?
         Romana Fetti: - Să fiu responsabilă şi să muncesc şi să nu aştept recompense de la nimeni pentru că, mai devreme sau mai târziu, cineva va aprecia munca mea. Mi-a dat o educaţie, eu zic, bună. Pot să spun că am învăţat foarte multe lucruri de la mama mea. Mi-a spus că orice lucru fac să-l fac bine.
         Rep.: - A fost un om deosebit şi o moşteniţi. Sunteţi un om hotărât. Dacă porniţi un proiect, îl duceţi la bun sfârşit.
         Romana Fetti: - De obicei da, îmi place să definitivez ceea ce încep, îmi fac anumite planuri, am anumite vise şi până nu reuşesc nu mă las. Am început să fac diverse activităţi şi, chiar dacă nu aveam niciun bănuţ, mă ambiţionam şi găseam soluţii, găseam sponsori.
         Rep.: - Cum este de exemplu Gala Educaţiei.
         Romana Fetti: - De fapt, Gala Educaţiei este o părticică din ceea ce am început noi în 2018, cu o întâlnire a tuturor absolvenţilor Şcolii Salva. Asta a fost şi ideea atunci, în Anul Centenar, să se întâlnească mai multe generaţii de foşti absolvenţi. Pe urmă am făcut şi o Gală a Educaţiei ca să scoatem în evidenţă şi să punem în valoare pe toţi absolvenţii, dar în special pe cei care s-au realizat foarte bine ca să fie nişte exemple şi actualii elevi să înţeleagă că pot ajunge oriunde dacă muncesc, îşi pot îndeplini şi cele mai năstruşnice vise dacă ţintesc idealuri şi scopuri. Şi atunci, pe lângă acea paradă şi întâlnire a tuturor absolvenţilor, am făcut şi această Gală a Educaţiei. Eu spun că a fost un eveniment reuşit. Ca dovadă, în timpul pandemiei s-a oprit, dar şi în acest an, şi anul trecut, ne-am bucurat de o participare mult mai masivă, dar, cu siguranţă ştiţi, pentru că încă de la început aţi fost colaboratorul nostru.
         Rep.: - Cu tot sufletul vă sunt alături pentru că sunteţi nişte oameni deosebiţi. Ce presupune să fii şcoală europeană? Aveţi chiar şi două trofee.
         Romana Fetti: - Şcoala europeană este o competiţie între şcoli. În anul 2013, şcoala a primit primul titlu de „Şcoală Europeană” şi, în mandatul meu, în 2019, a primit al doilea titlu de „Şcoală Europeană”.  Se contabilizează toate activităţile şi toate proiectele. Sunt mai multe criterii de evaluare şi se obţine un anumit punctaj. În anul 2019, când noi am primit titlul de „Şcoală Europeană”, am fost singura şcoală din mediul rural care a obţinut acest titlu. Am fost anunţaţi că ne-am calificat şi am organizat o ieşire. Am mers cu toţi colegii profesori şi profesori pensionari în excursie la Bucureşti. Festivitatea s-a ţinut la Palatul Parlamentului şi a fost ceva deosebit. A fost şi domnul inspector general cu noi atunci. A fost ceva deosebit şi ne dorim din suflet, pentru că am depus din nou aplicaţia pentru acest an şi, în 2024, dacă reuşim, la fel vrem să facem.
         Rep.: - Vă dorim mult succes. La Salva este un nod feroviar important, dar şi un drum de tranzit, atât spre Cluj, cât şi spre Maramureş. Salva se află într-o zonă frumoasă.
         Romana Fetti: - Da, suntem la o răscruce de drumuri, într-o intersecţie de drumuri şi asta ne avantajează oarecum şi pentru că, dacă vrei să ajungi la Bistriţa, la Năsăud, la Beclean, la Sighet, aici e centrul.
         Rep.: - Sunteţi o şcoală model şi în ceea ce priveşte Proiectele Erasmus.
         Romana Fetti: Da, recent  a fost o delegaţie de 14 elevi şi două colege profesoare în Slovenia, la o mobilitate. Avem multe proiecte europene. 70% dintre copiii şcolii au fost plecaţi la mobilităţi de-a lungul timpului. În acest an şcolar ne aflăm la a doua mobilitate în care a plecat un grup de copii şi profesori.
         Rep.: - Nu este uşor să călătoreşti dar aşa cunosc, şi copiii, şi dascălii, educaţia din alte zone.
         Romana Fetti: - Da şi, de fiecare dată când domnii de la inspectorat, văd că copiii noştri nu sunt inhibaţi şi nu le este frică de lume. Dacă vine cineva străin, probabil, dacă copiii noştri nu ar fi fost umblaţi prin alte ţări, ar fi avut trac, le era teamă, frică. Copiii noştri ştiu ce au de făcut, la fel şi colegii profesori. Am o mână de oameni – pot spune aşa pentru că suntem o şcoală relativ mică, 260 de copii şi 22 de profesori – şi fiecare ştie ce are de făcut şi nu avem probleme de comunicare sau trac în momentul în care vin oficialităţi sau străini. Acum două săptămâni, am avut o delegaţie de 56 de străini, 40 de copii şi 16 profesori. Vă daţi seama ce a fost la noi în şcoală, cu ateliere, cu asistenţe la ore. Dar totul a fost foarte frumos.
         Rep.: - Dincolo de ateliere şi partea de educaţie, ce apreciază străinii când vin la Salva?
         Romana Fetti: - Apreciază foarte mult simplitatea. Noi nu încercăm să arătăm ceea ce nu suntem noi de fapt. Suntem foarte naturali, luăm lucrurile exact aşa cum se întâmplă şi nu încercăm să mascăm, adică să punem gunoiul sub preş. Avem şi neajunsuri pentru că, repet, suntem o şcoală mică şi numai noi ştim cum ne descurcăm cu fondurile dar, până la urmă, găsim soluţii la absolut orice şi asta le place cel mai mult – simplitatea.
         Rep.: - Sunteţi un om care adunaţi în jurul dumneavoastră oameni deosebiţi şi cred că este o trăsătură de familie.
         Romana Fetti: - Nu ştiu ce să zic. Îi văd şi pe colegii mei profesori că mă urmează. Şi, dacă ei mă urmează înseamnă că, totuşi, fac bine ceea ce fac şi le propun activităţi care le plac şi am şi colegi care mă trag de mânecă, îmi spun că e destul, că asta nu trebuie făcut. Eu apreciez. Iau şi criticile ca pe un avantaj. Dar da, într-adevăr, sunt în jurul meu.
         Rep.: - Ce profile avem?
         Romana Fetti: - În 2017, am autorizat o clasă de învăţământ profesional cu specializarea cofetar-patiser şi ospătari, chelneri, vânzători în unităţi de alimentaţie publică, pentru că a fost o alternativă. În momentul în care am preluat eu şcoala am avut 180 de elevi şi era o situaţie destul de neplăcută, trebuiau să se reducă posturi. Mi-am spus să nu stau cu braţele încrucişate. În primul an când am venit director, în 2017, am autorizat această clasă de învăţământ profesional şi anul şcolar 2018-2019 a fost primul an în care a început prima generaţie de cofetar-patiser. Şi, alternativ, tot într-un an facem clasă de ospătar-chelner şi într-un an cofetar-patiser. Numărul de elevi a crescut la 260, cu cei de la învăţământul profesional. În momentul de faţă avem 66 de elevi la profesională şi am salvat oarecum tot ce se putea salva. Mai mult decât atât, am readus la şcoală copii aflaţi în risc de abandon şcolar care au stat câte un an sau doi acasă pentru că nu s-au încadrat la vârstă şi i-am adus oarecum la şcoală. Cel mai îmbucurător e faptul că mulţi dintre ei îşi continuă liceul mai departe la zi. Gândesc altfel la 17-18 ani când termină clasa a XI-a, iau altfel lucrurile, iau mai în serios şcoala şi asta mă bucură foarte mult. Unii se angajează, alţii îşi continuă studiile.
         Rep.: - Deci, avem deja şi pe piaţă ospătari...
         Romana Fetti: - Da, acum trei ani am avut prima promoţie care a absolvit. Avem copii angajaţi, avem cofetari la Mon Jardin, la Platanus, la cofetăria Marisan din Sângeorz, dar şi ospătari în mai multe locuri, avem şi bucătari. Exersăm diferite aluaturi cu copiii noştri în cadrul stagiilor de practică, la modulele de specialitate. Sunt anumite ore de teorie şi practică în laboratorul tehnologic. Avem prăjituri făcute în laboratorul-şcoală de copii.
         Rep.: - Sunt foarte bune şi gustoase, deja le-am gustat. Salva este un centru şi în ceea ce priveşte tradiţiile – cusutul, costumele populare. Îi apropiaţi pe copii şi de această parte a tradiţiilor?
         Romana Fetti: - Da. Acum am intrat în săptămâna Şcoala altfel şi avem foarte multe ateliere. O clasă de elevi au avut ateliere de gastronomie şi au fost la o pensiune din localitate unde au făcut cornuleţe şi pizza, alţii au mers la Biserică, alţii au avut ateliere în clasă de cusut cu mărgele. Toată săptămâna vom avea tot feluri de activităţi.  Noi organizăm şi târguri – târguri de Paşti, de Crăciun, târgul de la Ziua Porţilor Deschise la care expoziţia va fi cu vânzare. Facem şi noi prăjituri la şcoală, dar copiii, acasă, împreună cu mamele, cu bunicile, fac prăjituri şi pâine tradiţională, sarmale, dar şi alte mâncăruri tradiţionale. Expoziţia este de artă culinară, unde avem diversitate. Referitor la meşteşuguri, la un moment dat ne-am gândit să facem şi o clasă cu acest profil dar, deocamdată, suntem în sondaj, să vedem ce ar merge, să facem un profil şi pentru fete, ceva cu cusut, ţesut, dacă sunt doritori. Trebuie să vedem dacă meşterii populari din localitate acceptă să le înveţe pentru că trebuie să facă foarte multă practică. De obicei meseria se fură, nu se cumpără, nu se învaţă. Să vedem dacă sunt dispuse să ajute fetele. Ne-am gândit, dar deocamdată facem nişte sondaje să vedem pe ce ne putem plia.
         Rep.: - Este un avantaj sau un dezavantaj faptul că sunteţi aproape de Năsăud, practic localităţile sunt lipite.
         Romana Fetti: - Şi da, şi nu. Dezavantaj pentru că suntem doar la 4 km şi la Năsăud sunt acele şcoli vestite – Colegiul „Coşbuc”, Liceul Silvic, Colegiul Economic – care nu pot să zic că ne fură copiii, nu ne fură, pentru că noi ne-am autorizat de abia acum. Suntem oarecum o nişă, noi suntem altceva faţă de ei, suntem pe învăţământ profesional, dar asta ar fi dezavantajul. Avantajul e că îşi pot continua liceul la Năsăud, în special la Economic ne merg copiii.
         Rep.: - Doamna director, faţă de când eraţi la şcoală aici, cum s-au schimbat lucrurile? Cum s-au schimbat generaţiile?
         Romana Fetti: - Acum văd lucrurile dintr-o altă perspectivă. Acum văd lucrurile cu ochi de matur, de om trecut prin viaţă, pentru că deja am şi eu o vârstă. Pe vremea aceea mă bucuram de orice. Mie mi-a plăcut foarte mult la şcoală, eram foarte mulţi copii, eram câte două clase pe nivel cu câte 36 de elevi. Eu am avut o copilărie foarte fericită şi am fost foarte mulţumită de sistemul de învăţământ, de felul în care am învăţat aici la şcoală. Tatăl meu a fost învăţător, mama profesor şi director, dar niciodată nu mi-a dorit să merg în altă parte. Acum apar deja nişte fiţe, unii părinţi îşi doresc să ducă copiii la oraş şi ajung un nimeni într-o clasă cu 30 de copii, în loc să fie fruntaşi în satul lor, unde au toţi profesorii titulari şi calificaţi. Studiile şi cercetările au arătat că copiii noştri reuşesc la liceu pe locuri fruntaşe, se menţin şi aşa şi termină. Nu este chiar aşa. Copiii noştri reuşesc cu medii frumoase. Faptul că au acele medii, şi confirmă şi continuă la acelaşi nivel nu este puţin. Sunt şefi de promoţie, copii cu medii de zece, deci, nu e puţin lucru. Pentru că merg alţii cu medii de zece şi abia termină liceul. Dar ai noştri chiar se menţin – şi mi-au confirmat domnii directori de la Năsăud, pentru că de obicei acolo merg, foarte puţini merg la Bistriţa, unu-doi dacă merg la „Liviu Rebreanu”. Colegiul „Coşbuc” a dat oameni de valoare şi de la noi, din Salva, avem copii care au terminat cu zece pe linie. Şi nu e puţin lucru să termini clasa de Matematică-Informatică sau Chimie-Biologie, Filologie, să iei BAC-ul cu 9,98, 9.97, 9.95, tu, copil de la ţară, din Salva.
         Rep.: - Ne mândrim cu acest lucru şi, cu siguranţă, dumneavoastră şi mai mult, dar avem şi aici dascăli buni.
         Romana Fetti: - Eu am cea mai bună echipă de colegi profesori. Profesori cum am eu nu are nimeni. Îi iubesc şi ţin la ei mai mult ca la orice pentru că cu ei lucrez. Dacă ei n-ar fi, eu n-aş însemna nimic, n-aş putea să fac nimic. Dacă nu ai o echipă care să tragă toţi în aceeaşi direcţie nu reuşeşti.
         Rep.: - Ce vă propuneţi pe viitor?
         Romana Fetti: - Vrem să autorizăm o grupă cu program prelungit la grădiniţă, pentru că Năsăudul ne cam ia copiii părinţilor care muncesc şi care nu au ce face cu ei şi atunci ne-am gândit să autorizăm o grupă cu program prelungit. De asemenea, vrem să ne autorizăm ca Liceul Tehnologic pentru că, cu noua Lege a Învăţământului nu mai putem funcţiona ca şcoală profesională şi atunci, din anul 2025-2026 ar trebui să ne autorizăm. Şi asta vrem să facem anul acesta. Am făcut deja demersurile la ARACIP, suntem sprijiniţi trup şi suflet de Primărie – şi-i mulţumim domnului primar Gheorghe Onul care este alături de noi în orice situaţie şi ne ajută cu tot ce avem nevoie.
         Rep.: - Doamne ajută să fie aşa! Trebuie să spunem lucrurile frumoase.
         Romana Fetti: - La noi se fac lucruri frumoase. La noi nu doar se fac poze şi se postează, la noi chiar se fac pe bune activităţi.
         Rep.: - Vă mulţumesc pentru colaborarea frumoasă pe care o aveţi cu ziarul „Răsunetul”, pentru că este o colaborare deosebită şi aici într-adevăr se munceşte şi sunt şi rezultate deosebite, dar şi ştiri pe măsură în presă. Eu consider şi am venit la dumneavoastră pentru că sunteţi un director model pentru ceilalţi directori şi consider că lucrurile frumoase trebuie să le aducem în faţă, trebuie promovate în mass-media pentru că suntem sătui de modelele negative. Avem dascăli şi avem elevi care ne fac cinste. De ce să nu-i promovăm?
         Romana Fetti: - Colegii mei profesori sunt foarte modeşti, nu le place să iasă în presă. Mă întreabă de ce i-am postat pe facebook. Le spun că au făcut un lucru deosebit, pozitiv şi să ştie lumea ce facem noi. Colegii mei profesori sunt foarte-foarte modeşti.
         Rep.: - Trebuie să prezentăm modelul pozitiv pentru că altfel avem celelalte care nu sunt modele.
         Romana Fetti: - Se caută senzaţionalul, dar la noi se întâmplă lucruri frumoase şi sunt foarte mândră. Sunt foarte mândră de colegii mei profesori pentru că, dacă ei sunt trup şi suflet pentru şcoală şi îşi fac treaba cum ştiu ei mai bine. Faptul că majoritatea sunt titulari şi sunt din sat, sunt localnici, contează foarte mult. Am stabilitate, am alături părinţii cu care colaborăm foarte bine, cu Asociaţia de Părinţi, cu Primăria, cu Consiliul Local. Chiar suntem o şcoală comunitară.
         Rep.: - Despre moştenirea de la doamna Filip, despre tot ceea ce ne-a lăsat, merge mai departe? ASTRA merge mai departe?
         Romana Fetti: - Da, am fost aleasă eu preşedinta Asociaţiei ASTRA Salva. Bineînţeles, nici nu pot să mă gândesc să ajung nici măcar la picioarele a ceea ce a făcut mama mea, dar încercăm să mergem mai departe. Mama mea a fost un nume sonor, a fost cineva în ASTRA. Eu sunt doar la început. Dar încerc.
         Rep.: - Există şi o bursă cu numele Ana Filip.
         Romana Fetti: - Da, părintele Maxim Morariu a iniţiat şi a făcut demersurile pentru această bursă. E vorba de o sumă de 1000 euro care se dă celui mai merituos elev de liceu din Salva, obligatoriu din Salva şi se dă o singură dată. Anul acesta am avut două fete la care a trebuit să le dăm neapărat pentru că amândouă erau cu 10 pe linie, aveau rezultate la olimpiade, la concursuri şi atunci s-a făcut o excepţie şi s-au dat două burse „Ana Filip” în valoare de 1000 euro fiecare.
         Rep.: - Felicitări. Un mesaj pentru cititori.
         Romana Fetti: - Să ne urmărească pe site-ul şcolii, pe facebook, să vadă ce lucruri minunate facem. Doresc tuturor directorilor de şcoli să aibă acelaşi suflu, acelaşi spor şi entuziasm pe care-l am eu aici, la Salva. Vă îmbrăţişez cu drag pe toţi şi vă doresc numai bine, să aveţi şi dumneavoastră rezultate la fel de bune ca ale noastre sau chiar şi mai bune.
         Rep.: - Vă mulţumim, doamna director Romana Fetti. Aici, la Salva, locul unde elevii învaţă să fie cineva în lumea asta vă transmitem toate cele bune şi nu uitaţi să luaţi modele de la oamenii frumoşi.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5