Dansuri şi tradiţii maghiare la Jeica. Peste 30 de copii au învăţat ceardaşul, dar şi să facă ţigle, un meşteşug vechi al satului maghiar evanghelic

Bocskai Eliza

Între 17 şi 21 iulie, în satul Jeica (în limba maghiară Zselyk, în limba germană Schelken) din comuna Mărişelu, a avut loc cea de-a doua ediţie a Taberei de Dans Popular şi de Artizanat, cu peste 30 de copii participanţi, descedenţi ai celor 100 de locuitori ai satului istoric.
Cursurile ţinute de Pintér András şi Velner Klára, dansatori profesionişti din Budapesta, au fost menite să-i înveţe pe participanţi- cu vârste foarte variate, cuprinse între 6 şi 16 ani, evidenţiindu-se dorinţa de participare – dansurile populare din propriul lor sat, cele trei tipuri diferite de csárdás jeicane şi verbunk fecioresc. De la aceste ore de dans nu a lipsit nici învăţarea de cântece populare, mai ales a „însoţitoarelor de mireasă”, specifice satului.
Dar nu numai dansuri şi cântece le-au fost transmise copiilor. Activităţile de după-amiază din tabără au arătat diferite elemente culturale ale satului, cum ar fi artizanatul specific: modelarea de ţigle şi cărămizi. Trecutul acestui meşteşug se bucură de o valoare deosebită la Jeica. Localnicii îşi construiau casele din cărămizi şi le acopereau cu ţigle de fabricaţie proprie. Aceste materiale de construcţii au ajuns în tot judeţul Bistriţa-Năsăud şi se modelau câte 1000 de bucăţi zilnic. Ţigle jeicane se aflau, înainte de incendiul din 2008, şi pe acoperişul Bisericii Evanghelice din Bistriţa. Drumeţiile prin pădurile Jeicii au condus copiii până la cele două ringuri de dans în aer liber, folosite până în anii ’60, unde se ţineau balurile tradiţionale. În clădirea actualului cămin cultural funcţiona Şcoala Parohială Evanghelică, devenită în anul 1900 de stat. A fost aprins şi un foc de tabără la sfârşitul celei de-a patra zile, pentru care lemnele au fost strânse chiar de copii. Cu ocazia focului de tabără s-a consumat pánkó, prăjitură tradiţională ungară, pregătită de organizatorii taberei.
Szőllősi Melinda, psiholog şcolar, a organizat tabăra împreună cu Móriczi Aliz, cu sprijinul Asociaţiei ProJeica. A dezvăluit că faţă de anul trecut programul taberei a devenit mult mai variat, iar activităţile au decurs cu mai multă uşurinţă. „Gândul unei tabere de acest fel a început să ne preocupe din momentul în care ne-am dat seama că tradiţiile jeicane vor dăinui numai dacă generaţia tânără le simt ca parte din viaţa lor .” Szécsi Judit, psiholog şi dansatoare populară din Budapesta, a venit cu exerciţii de recreere şi dezvoltare personală.
A mai fost prezent, împreună cu familia, Sigmond Bertalan, directorul galeriei Polgárok Háza (,,Casa Civililor”) din Budapesta, instituţie a cărei exponate prezintă patrimoniul cultural de pe toate teritoriile cu comunităţi maghiare. Două dintre cele cinci fete ale sale au urmat şi ele lecţiile de dans din tabără şi au dansat la spectacoloul de încheiere. Cu ocazia acestui spectacol, directorul Sigmond Bertalan a prezentat o filmare despre reprezentaţia jeicană de la galeria Polgárok Háza din decembrie 2013, când Jeica a fost invitată spre a prezenta patrimoniul cultural din satul maghiar evanghelic.
La evenimentul de 5 zile au participat 34 de copii care s-au întors la bunici şi au învăţat să-şi păstreze tradiţiile.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]