Cuiul lui Pepelea

La ordinea zilei: Cică „primaşul” n-are faţada bine spoită, ba-i chiar, supra tăbăcit-zbârcită!, nu-i „nimicuţă”, doar mulţi au cap, iar mintea-i lipsă, de unde şi concluzia că, musai nu-i, să spună faţa,  cum ne-a fi viaţa …

 

Epigrame şi catrene

– „ ex talentate” în … vreme –

 

Geniul

E-o himeră oarecare
Ce-o găsim şi prin istorii
Şi o boală grea, de care
Suferă toţi scriitorii.

Vasile Langa

Împăcare

Depănând genezei ghemul,
N-am să mai înjur sistemul.
Am extras, de prin milenii, 
Că-n prostie, mulţi sunt genii.

Nicolae Ghinea

Unui ins cu idei

Are-n capu-i o idee,
O idee genială,
Dar stând singură acolo,
I-a murit de plictiseală.

Mircea Pavelescu

Început de mileniu

La români, noul mileniu
A adus tot sărăcie.
Vă spun eu, şi nu sunt geniu:
Rău începi, rău o să fie.

Alexandru Truţă

Deducţie

"Poale lungi şi minte scurtă"
Glăsuieşte o zicală;
Ea, c-un peticel sub burtă,
A dedus că-i genială.

Georgiana Ispas

Politicienii noştri

De când politica ne-a dat 
Atâtea şi atâtea genii
Azi la oraş ca şi la sat,
Trăim tot vremuri de bejenii!

David Boia

Geniu neînţeles

Îi spun soţiei mele: "mamă"...
De dragul unei seri frumoase – 
"Aş vrea să-ţi spun o epigramă",
Iar ea-mi răspunde: "Treci la vase!"

Petru Ioan Gârda

Acolo unde...

Acolo unde e-anarhie
Şi-s genii toţi, de-o vreme-ncoace,
Nu face nimenea ce ştie,
Nu ştie nimenea ce face!

Florian Saioc

Ultimele cuvinte

Un geniu mucalit spunea,
Când să coboare-n veşnicie:
"Veniţi cu toţi la moartea mea,
S-aveţi şi voi o bucurie!"

George Caranfil

Epitaf

Pe lespedea unui vetust

Scrie simplu, apăsat şi clar
Pe curata piatră funerară
- Aici zace "un" pensionar ...
Ceilalţi ... zac tăcuţi pe dinafară!

Gheorghe Gurău

 

Caricatura

 

 

Celebri şi în anecdote

 

Mişu cu Oscar, prieteni la cataramă. Împărţeau frăţeşte acelaşi birou. Primul, rectorul Universităţii politice şi de conducere a C J PCR BN, iar amicul, şeful FUS-ului judeţean, filia germană. Vizită de la Bucureşti a fus-istului neamţ pe ţară. Normal că dialogul se derula în limba lui von Goethe. Doar că bistriţeanul minoritar ştia din străineză doar ceea ce putem pronunţa cam toţi dintre români, adică: ia, ia, ia. Şmecherul de Mişulică ştia că Oscărel era habarnist, aşa că,  după 15 minute nu s-a mai putut abţine şi s-a dedat la un râs contaminant,  care creştea în intensitate pe măsură ce „aprobările” vocale şi gesticulate nu mai conteneau.

- Tovarăşul …, haideţi, vă rog, să vorbim româneşte, deoarece colegul meu nu cunoaşte limba germană şi, vedeţi, se simte în plus.

Oaspetele, delicat cu majoritarii pe vremurile acelea,  se execută. Satisfăcut,  Şkrabel îi trage cu ochiul, evident şmechereşte,  lui  Melnic. Iar după încheierea cu succes a incidentului a venit şi concluzia:

- Filozofule!, m-am descurcat!! Aşa că, tu cu Marx, iar eu, normal, cu … Pa-pa.

 

Glume, glume, glume de … 3xfff … excelente!!!

Îmi plac femeile care mă surprind, dar sunt de părere că totuşi ar trebui să semnalizeze şi ele când intră în intersecţie ... * Dirijorul către corişti: - Că nu cântaţi toţi odată ... treacă-meargă. - Că sună fals ... treacă-meargă. - Da' cel puţin cântaţi dracului toţi aceeaşi melodie! * Doi poliţişti la biserică. Unul dintre ei îl întreabă pe preot care avea braţul în ghips: – Ce ai păţit, părinte? – Nimic fiule, m-am împiedicat de bideu şi mi-am rupt mâna. Ies poliţaii din biserică şi primul îl întreabă pe al doilea: – Ce dracu e ăla bideu?! – Eu de unde dracu să ştiu, sunt mai bine de zece ani de când nu am mai fost la biserică! * - Cum am învăţat să îmi văd de treaba mea? Mergeam într-o zi pe lângă spitalul de nebuni ... toţi din curte strigau : "13, 13, 13!" Gardul era prea înalt ca să pot vedea înăuntru, dar am văzut o gaură în gard, asa ca m-am apropiat să trag cu ochiu’ ... Un nebun mi-a băgat un deget în ochi şi au început toţi să strige:"14, 14, 14!" * Eu, în principiu, nu sunt leneş, dar mi-aş dori să lucrez la Serviciul Paşapoarte în Coreea de Nord. *
În troleibuz, o tipă începe să ţipe că i-au fost furaţi banii din sutien de către un bărbat din spatele ei. - Bine, dar n-ai simţit când a băgat mâna?, întreabă un călător. - Ba am simţit, dar am crezut că are intenţii serioase ... * Durata unui minut variază în funcţie de care parte a uşii de la baie te afli ... * Sunt zile când tu eşti porumbelul şi zile când eşti statuia. * Bulă mergea într-o zi pe stradă şi un om îl întreabă: - Bulă, unde te duci? - Da' de unde ştii tu că nu vin ... * - E foarte important să faci femeile să râdă! Totuşi, dacă îţi reuşeşte faza asta când te dezbraci, nu este un semn prea bun ... * - Alo, bună ziua, Casa Poporului? - Da. - Cu poporul, va rog! * – Scumpule, ce-ai spune, dacă ţi-aş mărturisi că, m-am culcat cu cel mai bun prieten al tău? – Aş zice că eşti lesbiană …


Bancurile ediţiei

– în „suliţă” … feţii-frumoşi -

 

Colegul meu Nuţu se laudă la toată lumea cu corpul lui de zeu grec. Degeaba mă chinui să-i explic că Buddha nu era grec ...

*

Alearga Făt-Frumos cu calul lui nazdrăvan ... Deodata în spate, vede cum se apropie vijelios Zmeul!
- Calule năzdrăvan, ce ne facem?, întreabă disperat Făt-Frumos.
- Scoate pieptenele!, zise calul.
- De unde?
- De după urechea mea stângă!
Mai aleargă ei ce mai aleargă, Zmeul - după ei!
- Calule, acum ce mai facem?, intreabă din nou Făt-Frumos.
- Scoate oglinda!
- De unde?
- De după urechea mea dreaptă!
Zmeul - tot după ei!
- Calule, ce mai facem???
- Scoate morcovul!!, strigă calul.
- De unde???
- Din cur de la mine!!!... la care Făt-Frumos:
- Şi de la mine?!

*

După ce Făt-Frumos s-a casătorit cu Ileana Cosânzeana, vechea rivalitate dintre Făt-Frumos si Zmeu a luat sfârşit.
Aşa că, în semn de prietenie, ei l-au invitat într-o zi pe Zmeu să-şi petreacă weekend-ul alături de ei şi de fetiţa lor, la iarbă verde.
"Ia uite-o, mânca-o-ar tata," zise la un moment dat Făt-Frumos, văzând-o pe fiica-sa cum alerga pe câmp cu zmeul ei de hartie, "ce frumos se joaca ea cu zmeul!..."
"Da, aşa-I ...", răspunse Zmeul, făcându-i discret cu ochiul Cosanzenei. "Drăgălaşa de ea, e leit maică-sa când era tânără ..."

*

Dacă nu-l poţi găsi pe Făt Frumos, nu te îngrijora. Nici altele nu-l găsesc.

*

Toţi copiii înalţau zmeul numai unul dădea cu el de pământ ... Era viitorul Făt-Frumos.

*

Făt-Frumos nu ştia într-o zi cum s-o mai vrăjeasca pe Ileana Cosânzeana, şi-i zice:
- Iubito, îţi mai amintesti ce frumos mai era când eram copii?...
Ileana Cosanzeana: - Îhâ ... mă jucam cu zmeul ...
- Da?...(taci că pune botu‘ la vrăjeala!, îşi zise Făt-Frumos în gând) ... Ia zi-mi, cum te jucai tu cu zmeul?
- ... Îmi aduc aminte şi acum, cum îl trăgeam de aţă şi, cum se zbătea mai tare, cum îl trăgeam mai tare ... dar până la urmă simţeam cum mi se udă palma, iar apoi îmi aluneca din mână ... după care îşi lua zborul şi mă lăsa cu ochii-n soare ...

*

Făt Frumos creştea în 3 zile cât alţii-ntr-un an, de aceea, când a împlinit 6 luni jumăte, a ieşit la pensie.

*

Făt Frumos vrea s-o răpească pe Ileana Cosânzeana. Mama lui Făt Frumos îi dă trei obiecte, care să-l scoată din posibile încurcături : o oglindă, o perie şi o pilă de unghii. Se duce Făt Frumos la castelul zmeului şi o răpeşte pe Ileana Cosânzeana. Imediat ce află, zmeul vine după ei furios.
Aruncă Făt Frumos oglinda şi se face în urma lui un lac imens. Trece zmeul de lac, şi e gata să-i prindă.
Aruncă Făt Frumos peria şi se face în urma lui o pădure deasă. Trece zmeul şi de pădure şi e la câţiva paşi în spatele lui Făt Frumos. Făt Frumos, disperat, aruncă pila. Vine zmeul, ia pila, se uită la ea şi zice:
- Şi-n fond si la urma urmei, ce-am eu cu băiatul ăsta?

*

Peste sapte mari si sapte ţări, dincolo de Pădurea de aramă, cea de argint si de aur, dincolo de Împărăţia zmeilor, dincol de Marea cea Mare, pe Insula Fericirii, unde dimineţile sunt liniştite şi zilele însorite, unde cântecele păsărior măiestre îţi încântă inima şi auzul, iar nopţile pline de freerie te îndeamnă la dragoste şi visare, se află castelul lui Făt-Frumos. Într-o dimineaţă acesta se scoală, deschide larg fereastra, priveşte în depărtare şi zice:
- Băi ... da departe mai stau!

*

Făt-Frumos se hotăreşte să o viziteze pe Ileana Cosânzeana, soţia zmeului, care locuieşte într-un bloc, la etajul X. Îşi lasă calul la intrare şi zice:
- Calule, tu rămâi sub balcon. Dacă apare vreo problemă, mă strigi, eu sar şi o întindem!
Intră Făt-Frumos la Ileana Cosanzeana şi se drăgălesc până la miezul nopţii, când se aud bătăi în uşe şi strigăte: "Făt-Frumos! Făt-Frumos!" Acesta o mai sărută o dată pe Ileana Cosânzeana, de despărţire, şi sare de pe balcon. Ileana Cosânzeana se aranjează puţin, apoi deschide uşa şi îl vede pe calul lui Făt-Frumos:
- Am venit să-i spun stăpânului că a început ploaia şi eu n-am umbrelă ...
După ce se însănătoşeşte Făt-Frumos şi părăseşte spitalul, îi spune calului:
- Ne ducem, din nou, la Ileana Cosânzeana. Ţi-am luat umbrelă, mi-am luat şi mie paraşută, ca să nu mai am surprize.Tu o să mă aştepţi sub balcon, consemnul rămâne acelaşi.
Făt-Frumos intră la Ileana Cosânzeana şi, pe la miezul nopţii, se aud aceleaşi strigăte şi bătăi în uşe. Făt-Frumos sare pe geam şi Ileana Cosânzeana deschide uşa. Tot calul:
- Am venit să-i spun lui Făt-Frumos că a luat rucsacul meu cu ovăz în loc de paraşută şi m-a lovit o foame ...
După alte două săptămâni de spitalizare, Făt-Frumos îi spune calului:
- Pentru că am păţit destule din cauza ta, am decis să nu te mai iau cu mine la Ileana Cosânzeana. Aşa că o să rămâi acasă şi eu o să-mi cumpăr o pereche de pantaloni cu elice!
La miezul nopţii se aud din nou strigăte şi bătăi în uşe. Făt-Frumos sare pe fereastă şi Ileana Cosânzeana deschide usa. În prag ... zmeul!
- Aici miroase a carne de om!
- Te înşeli, zmeule! Pe aici n-a călcat picior de om ...
-Daaaa?! Şi pantalonii ăştia cu elice ai cui sunt?!

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5