Col (Rtg.)Ioan GAFTONE: Sunt 105 ani de la încheierea Primului Război Mondial! E înțelept să promovăm pacea și înțelegerea între popoare!

Acum la împlinirea a 105 ani de la încheierea Primului Război Mondial, Europa este în aceeași situatie care a precedat această conflagrație. Somnambulismul liderilor de atunci i-a cuprins pe cei de azi. Toata lumea e pornită spre război.

Slăbiciunea și vulnerabilitățile societăților de azi au desenat același tablou în relațiile internaționale. S-au trezit vechile imperii care au fost spulberate acum 105 ani. Ca și atunci, toți actorii internaționali se miră de violențele scăpate de sub control, dar toți au rămas indiferenți la dezvoltarea reelelor de cauzalitate care le-au  generat.

Cu acest prilej propun o analiza la nivel familial a  fiecăruia dintre noi care să aducă la zi  imaginea suferințelor, necazurilor, tragediilor prin care au trecut familiile noastre. Această analiza/lecție ar trebui adusă la cunoștință stră- stră- strănepoților de azi.

Fotografiile, scrisorile, documentele care îi reprezintă pe cei care au umplut golul tranșeelor și plinul spitaleler trebuie scoase pe mese în fiecare casă.  Povestea lor trebuie transmisa din generație în generație. Ei au fost realizatorii celui mare ideal al românilor-ROMÂNIA MARE. În felul acesta ne identificăm cu  măreția realizării lor, suntem parte a acesteia și o însuflețim în viitor. Dacă ne-am modernizat și am eliminat de pe pereți fotografiile lor, nu avem voie să-i eliminăm din sufletele noastre.

Străbunicii mei și ai soției mele au participat la acest război. Au plecat la război din cazarma din Bistrița de pe strada Granicerilor,unde eu mi-am început și terminat cariera militară. Au luptat în Galiția, Italia, Croația. Au fost făcuți prizonieri și au urmat astfel alt șir de suferințe. S-au întors după mulți ani de la încheierea războiului.

Străbunicul soției mele a fost prins în vâltoarea Revoluției din Rusia. A luptat împotriva comuniștilor ajungând până la Vladivostok, la  capătul pământului. A fost repatriat cu sprijinul americanilor, trecand Oceanul Indian, pe dupa Capul Speranței din sudul Africii, a intrat în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Neagră și a debarcat pe pământul României Mari.  

Străbunicul din partea tatălui a venit,pe jos, din Rusia, și în momentul ajungerii acasă l-au întâmpinat două sicrie în care erau așezate două din cele patru fete ale lui. S-a intors din drum și le-a condus la mormintele lor.

Străbunicul din partea mamei s-a întors, pe mare, din Italia cu Corpul Vânătorilor de Munte Român format în nordul Italiei. A avut și el satisfacția de a de a debarca pe pământul României întregite.

Dacă ar ști că eu, strănepotul lui, am  comandat Batalionul de Vânători de Munte cu care a venit din Italia, ar fi  foarte mandru.

Cand am luat în primire Drapelul de Luptă, am avut sentimentul că mi-l dă chiar el. Povestea lor este povestea nepoților mei pe care ei o vor duce mai departe. Astfel de analize ne întăresc rădacinile în istorie și ne întăresc identitatea familiei, neamului, națiunii. Dacă ar fi să ne transmită un mesaj, străbunicii familiei  mele ne-ar îndemna că este bine și înțelept să promovăm pacea și înțelegerea între popoare.   

Col (Rtg.)Ioan GAFTONE