Bogata Revistă ilustrată

Proaspăt ieşită de sub tipar, „Revista ilustrată” a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, gătită în haină albastră de sărbătoare, precum casa dinainte a ţăranului nostru, ne prezintă în numerele 9-12, în peste 500 pagini, o adevărată pledoarie pentru tradiţiile noastre româneşti. Publicaţia unică în peisajul culturii tradiţionale, a cărei serie nouă a fost iniţiată de preotul Ioan Pintea, propune un sumar variat care adună semnăturile celor mai importanţi specialişti în folclor din judeţ, dar şi din ţară.

Redactorul şef, Emilia Bumb Ometiţă, alături de colegii din redacţie Dalma Szekely – secretar, Anca Luca, Claudia Burcă, Florin Sabo şi Ioan Simionca au dovedit, încă o dată, că Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud păstrează şi conservă valorile neamului românesc. Editorialul acestui număr, semnat de scriitorul Ioan Pintea, vorbeşte despre nemurirea din fotografii, textul fiind ilustrat de o poză veche din Poiana din Runc, în care elevul Ioan Pintea este alături de doi runcani, însoţit bineînţeles, de o carte. O mare parte din această ediţie este dedicată episcopului Europei de Nord, Macarie Drăgoi şi întronizării acestuia la Stockholm. Preotul Nicolae Feier vorbeşte despre Miron Cristea, iar Ştefan Borodi despre Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”. Publicaţia prezintă şi scenariile istorie Petru Rareş şi Cetatea Ciceului şi Petru Rareş şi Cetatea Bistriţei ale lui Florin Săsărman. Ioan Seni scrie despre generalul năsăudean Leonida Pop, Ioan Sabin Mureşan despre Ştefan cel Mare şi Ioan Benedec despre bătălia de la Chiraleş. Dintre studiile de specialitate amintim pe cele semnate de Vasile V. Filip – „Înrudirea rituală în satul românesc tradiţional”, Doina Macarie – „Descântecul”, Elisabeta Luşcan – „Drumul cânepii”, Ioan Stupari, Ioan Simionca – „Evoluţia dansului şi portului popular în Sîntioana”, Veronica Oşorheian – „Călăreţii şi stegarii”, Valer Petrehuş – „Leşu, străveche vatră folclorică”, Lenuţa Purja – „Rusaliile”, Ioana Hangan – „La arat şi semănat”, Voichiţa Stejerean şi Ionel Stejerean vorbesc despre „Căluşarii de la Budacu de Sus”.

La capitolul „Dialoguri oportune” amintim pe cele purtate între Călin Cira şi Adrian Popescu, Nicolae Băciuţ şi Ioan Pintea, Carmen Bulz şi Dan Puric, Menuţ Maximinian şi Anita Hartig. Liviu Păiuş vorbeşte despre legendele religioase în Ţara Năsăudului, Pavel Berengea despre Muzeul din pod, iar Carmen Bulz despre Colecţia părintelui Timoftei Găurean din Agrieş. Dintre personalităţile culturale menţionate amintim pe cea a lui Cornel Pop, conturată de Ştefan Pop, al lui Constantin Pavel semnat de Mircea Gelu Buta, a părintelui Viorel Baciu – Emilia Ometiţă şi al lui Ioan Vrăsmaş – tenorul bârgăuanilor al cărui chip este zugrăvit de Niculae Vrăsmaş. Marin Traşcă vorbeşte despre Românaşul, ansamblul înfiinţat de Lenuţa Purja la Madrid, iar Emilia Ometiţă despre comunitatea românilor din Dublin, Irlanda. Tot redactorul şef, împreună cu Lazăr Ometiţă, au un material despre o personalitate a viorii, profesorul Teodor Bălan. Ioana Suciu scrie despre rapsodul popular Ciupa Arghil, trecut la cele veşnice, la fel ca şi năsăudeanul Mihăilă Varvari, despre care scrie Carmen Bulz. Personalitatea marcantă a artistei Valeria Peter Predescu şi a baronului Alexandru Misiuga este adusă în atenţia cititorilor, la fel ca cea a înaintaşului George Coşbuc.

Un amplu material despre activitatea celor 8 ani de când funcţionează Centrul Judeţean pentru Cultură este prezentată de directorul Nicolae Gălăţean. O mare parte a revistei prezintă retrospectivele culturale ale anilor 2008-2009, prin materiale semnate de Rozalia Fucă Tomescu, Florin Hodoroga, Floare Pop, Ionuţ Pop, Viorica Gherasim, Ioana Suciu, Gabriela Ciornei, Eva Ruja Banyai, Niculae Vrăsmaş, Ioan Arcălean, Aurel Ghiba, Szekely Dalma, Ioan Simionca, Victor Ştir, Al. Câţcăuan, Radu Sârbu.

La rubrica „Raftul de sus” sunt o serie de recenzii la cele mai noi apariţii editoriale din domeniul culturii, printre semnatari amintindu-i pe Ion Şeuleanu, Avram Cristea, Ioan Chirilă, Alexandru Pugna, Gruia Stoia, Muşata Bocoş, Dumitru Protase, Ştefan Szasz, Ioan Buzaşi, Virinia Brănescu, Ion Radu Zăgreanu, Mircea Prahase.

Pe copertă sunt prezenţi copiii din Agrieş, din grupul „Glanetaşul”, coordonat de învăţătoarea Floarea Pop, care ne invită de acum să fim părtaşi la bucuria colindului românesc sub cetina de zăpadă.

O ediţie reuşită din toate punctele de vedere, atât în ceea ce priveşte calitatea materialelor, cât şi semnatarii acestora, motiv pentru care etnologul Emilia Ometiţă, redactorul şef, împreună cu colegii de la Centrul Judeţean pentru Cultură, merită felicitările şi aprecierea noastră.