BĂTRÂNEŢE

Am ajuns la malul vieţii

Şi de valuri m-am desprins,

Astăzi anii tinereţii

Nu mai sunt decât un vis.

Port în suflet a lor taină

Şi la ei tânjesc cu dor

Însă anii, ca o haină,

Se-nvechesc la vremea lor.

Tremură în glas vorbirea

Şi durerile-şi fac loc,

Uneori mă pierd cu firea

Şi mă-ndoi şi de mijloc.

Paşii mi-s mai grei acuma

Şi auzul mi-a scăzut,

Ochii văd şi-ar vrea întruna

Să mai vadă ce-au văzut.

Aş tăia câţiva din anii

Ce m-apasă greu pe umăr

Cum ne taie Boc din banii

Cu un sfert din a lor număr.

Mircea Daroşi

Comentarii

29/01/11 09:23
Claudiu O.

Geniala poezie stimate domn profesor..trista,dar minunata...exact ca si viata !

01/10/13 23:17
Emilia Darosi

O poezie frumoasa,la fel ca si celelalte!Felicitari !va pupam

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5