Acuzațiile aduse domnului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu!

prof. Augustin Rus

   O oribilă crimă, cum rar întâlnim în istorie, a avut loc la 15 august 1714, când, din ordinul sultanului Ahmed al III-lea și a marelui vizir Gin Ali, domnul Țării Românești Constantin Brâncoveanu (1688-1714) și cei patru fii ai săi  -  Constantin, Ștefan, Radu și Matei au fost condamnați și executați în piața Ialy- Kioșc, în prezența ambasadorilor marilor puteri europene, Franța, Anglia, Rusia, Imperiul Habsburgic, a altor invitați, a unei mulțimi înșirată pe malul Bosforului, supravegheați de numeroși ieniceri.

   Secretarul domnului Constantin Brâncoveanu, italianul Anton Maria Del Chiaro, și-a notat capetele de acuzare   ...

  1. Întreținea corespondență secretă cu împăratul Austriei, cu țarul, cu regele Poloniei și cu Republica Veneția – tuturor le procura știri privitoare la turci
  2. Împăratul Leopold, prin diploma dată la Viena la 30 ianuarie 1695, declara pe Brâncoveanu, cu urmașii săi în linie bărbătească, prinț al Sfântului Imperiu Roman de nație germană, pentru serviciile însemnate aduse Maiestății Sale.
  3. Pentru acumularea de averi a sărăcit țara prin asupriri și impozite, neaflătoare în timpul predecesorilor săi.
  4. Sub pretextul de „a schimba aerul”, locuia șase până la șapte luni la Târgoviște, aducând prin aceasta pagube atât supușilor, cât și Capitelei, aceasta pentru a putea fugi în Transilvania, într-o bună zi, cu toată familia.
  5. A cumpărat multe moșii, pe una din ele pregătind chiar clădirea unui mare palat.
  6. A depus sume mari de bani, nu numai la Viena, dar și la Veneția, ținând agenți în ambele locuri.
  7. Fuga lui Toma Cantacuzino la Moscova în 1711, a fost cu consimțământul său.
  8. Și-a procurat de la Viena „timpane și trâmbițe de argint”, ceea ce era o insolență, căci însuși marele sultan nu avea așa ceva.
  9. A bătut monede de aur în Transilvania, în formă de medalii

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5