17 noiembrie, Ziua Naţională fără Tutun

În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie.Totodată studiile au arătat că 89% dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat.

     Faţă de anul anterior, se înregistrează o creştere cu 5,6% a numărului de persoane asistate, datorată creşterii cazurilor incidente (cu 7,5% a celor pentru droguri ilicite şi SNPP şi cu 9,4% a celor pentru alcool şi tutun) (1). Tot faţă de anul anterior, se observă o creştere a consumului experimental a drogurilor ilicite, de la 4,6%  la 6,6%, în schimb, pentru consumul recent şi cel actual, se constatăscăderi, de la 3,6% la 2,5%, respectiv de la 1,8% la 1,1%, ceea ce înseamnă o stabilizare în planul consumului faţă de explozia determinată de apariţia substanţelor noi psihoactive.

     Studiul “ Atitudinea românilor privind interzicerea fumatului în spaţiile publice” realizat de Centrul de Marketing şi Prognoză sociala în 2015 prezinta atitudinea cetățenilor privind interzicerea fumatului în spațiile publice,  atât la nivel general, cât și în mod particular, pe anumite locații, precum și față de comercializarea produselor de tutun în apropierea instituțiilor de învățământ și spitalelor.

     Având în vedere noile măsuri privind prevenirea și combaterea fumatului aplicate la nivel european și propunerea legislativă care vine ca răspuns la recomandările Uniunii Europene, prezentul studiu vine ca suport al dezbaterilor pe această temă. Ca obiective, acest studiu și-a  propus:

¤  Explorarea atitudinii cetățenilor privind interzicerea fumatului în locurile publice

¤ Identificarea atitudinii privind limitarea comercializării produselor de tutun în apropierea spitalelor și instituțiilor de învățământ.

¤ Identificarea gradului de expunere a nefumătorilor la fumul de țigară – fumatul pasiv.

¤Care este vârsta la care fumătorii au deprins acest obicei.

¤Care sunt metodele de renunțare la fumat.

¤Care sunt rolul și gradul de penetrare al țigării electronice.

       Referitor la factorii de influenţă, studiul a urmărit două tipuri de factori:

¤pozitivi (practicile organizaţionale, conştientizarea efectelor nocive ale fumatului)

¤ negativi (obişnuinţele de consum, consumul asumat ca exprimare a libertăţii individuale).

          Studiul a fost realizat pe un eşantion aleator de 1067 de persoane, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia cu vârsta de 18 ani și peste. Structura eșantionului a fost asigurată prin generarea aleatoare a numerelor de telefon, pe cote de regiuni, gen și mediul de rezindență.

          Având în vedere noile măsuri privind prevenirea și combaterea fumatului aplicate la nivel european și propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 349/2012, care vine ca răspuns la recomandările Uniunii Europene, prezentul studiu vine ca suport al dezbaterilor pe această temă.

       Atitudinea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. 84% dintre respondenţi se declară de acord cu interzicerea fumatului.  Interzicerea fumatului în spațiile închise, fapt deja stipulat de legislația în vigoare, se bucură de cea mai mare susținere cu 90%. Interzicerea fumatului în taxiuri, spațiile de joacă pentru copii și spațiile deschise ale școlilor și liceelor se bucură, de asemenea, de un foarte mare suport reprezentat în cifre de cca. 80% dintre respondenți.

Spațiile deschise, fie ele parcuri sau curți ale spitalelor ori universităților, sunt mai puțin percepute ca locuri în care se impune interzicerea fumatului (65-70%).

        Atitudinea privind limitarea vânzării produselor de tutun în apropierea unor instituții. În ceea ce privește limitarea vânzării produselor de tutun în magazinele aflate la mai puțin de 250 de metri de școli, licee, universități și spitale, atitudinea este semnificativ în favoarea acesteia. Astfel, 78% se declară pentru interzicerea vânzării în apropiera școlilor și liceelor, 69% în apropierea spitalelor și 66% în apropierea universităților.

      Consumul de țigarete. Ca şi consum de ţigări 25% dintre respondenți sunt fumători, 18% fumând mai mult de 10 țigarete pe zi 19% dintre respondenți se declară foști fumători.

    Fumatul pasiv. 20% dintre respondenții nefumători sau foști fumători declară că locuiesc împreună cu cineva care fumează în interiorul locuinței, iar 11% sunt expuși la serviciu la fumul de țigară al colegilor mai mult de 1 oră pe zi.

    Vârsta la care fumătorii declară că au început să fumeze. 19 ani reprezintă vârsta medie în ceea ce privește deprinderea obiceiului fumatului. Până în jurul vârstei de 18 ani inclusiv, 44% au devenit fumători. 36% au devenit fumători între 18 și 20 de ani (inclusiv).

     Renunțarea la fumat. În ultimul an s-au lăsat de fumat 15% dintre respondenții care se declară nefumători. Imensa majoritate a celor care s-au lăsat de fumat au făcut-o fără a apela la anumite metode (surogate sau terapie), ci prin efort de voință, încetarea dintr-o dată ori reducerea treptată a numărului de țigări.

      Concluzia este că România se află printre țările cu cel mai mare grad de penetrare a obiceiului fumatului în rândurile adulților – 25%. De asemenea, după cum relevă studiul de față, 25% dintre nefumători sunt expuși fumatului la serviciu, iar 44% dintre fumători s-au apucat de fumat în jurul vârstei de 18 ani. Pe de altă parte, cercetarea evidențiază un puternic suport privind înăsprirea legislației anti-fumat, 84% dintre respondenți declarându-se de acord total sau parțial cu interzicerea fumatului în spațiile publice. Mai mult, peste 30% dintre fumători adoptă de asemenea această poziție.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5